Social
Exclusiv
IFN-urile, ultima soluție pentru românii apăsați de cheltuieli înainte de Sărbători. Economist: Un efect al sărăciei
Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
În prag de Sărbători, anunțurile IFN-urilor au împânzit internetul, iar mulți români sunt tentați să apeleze la acest tip de împrumut. Instituțiile financiare nebancare mizează pe pe dorința oamenilor de a acoperi numeroasele cheltuieli de sezon și promit împrumuturi rapide, fără prea multe multe formalități. În exclusivitate pentru EVZ, prof.univ. de economie Bogdan Glăvan a explicat de ce fenomenul ia amploare în anumite perioade de peste an.
Românii, tentați să apeleze la IFN-uri în preajma Sărbătorilor
Procedura de obținere a unui împrumut este prezentată ca fiind extrem de simplă, iar aprobarea pare la un click distanță. Pentru mulți români care se lovesc de lipsa banilor sau de refuzul băncilor, aceste oferte devin o soluție de moment.
„Caracteristica IFN-urilor este că oferă împrumuturi unor oameni care nu s-ar califica pentru a lua un împrumut de la orice alte instituții financiare și, evident, ca urmare a acestui fapt, ele pretind și o dobândă mai mare. Este o activitate care se desfășoară pe toată planeta, în țările mai dezvoltate, dar și în cele mai puțin dezvoltate, și care a luat amploare acolo unde instituțiile financiare (băncile) mari sunt cumva decuplate de anumite segmente ale societății”, ne-a spus profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan.
Facturi. Sursa foto: Arhiva EVZ
În acest context, profesorul scoate la lumină o problemă prezentă în România: un segment important al populației rămâne complet în afara circuitului financiar. Este vorba despre persoanele aflate aproape de limita sărăciei, cu venituri mici sau nefiscalizate, care muncesc fără forme legale și nu pot demonstra că au o anumită stabilitate financiară. Pentru aceste categorii, accesul la un credit bancar nu este opțiune, având în vedere că nu îndeplinesc condițiile cerute de bănci.
„Există segmente ample ale societății — oameni cu o situație materială precară sau care activează în economia subterană și care nu sunt cuprinși într-o formă legală de muncă — și acei oameni nu se pot duce la bănci. Se dezvoltă societăți în care lucrurile nu sunt în regulă. Există această separație, în care ambele segmente ale societății nu sunt integrate într-o rețea financiară normală. Unii au luat chiar și premiul Nobel pentru că au încurajat dezvoltarea acestor activități care se adresează oamenilor cu venituri foarte mici”, adaugă Bogdan Glăvan.
Ce detalii ar trebui să aibă în vedere românii care vor să facă un astfel de împrumut
Deși sunt împovărați de cheltuielile pentru masa de Sărbători, de facturile care se adună sau de dorința firească de a cumpăra ceva nou pentru familie, românii sunt îndemnați să fie atenți atunci când apelează la un IFN. Potrivit profesorului de economie, clauzele din contract trebuie citate cu mare atenție.
„Oamenii trebuie să se uite la condițiile menționate în contract. Aici intervine rolul statului sau al autorității de reglementare, pentru că putem să ne gândim că oamenii care se duc la IFN-uri, evident, au și o educație mai precară, și dacă nici măcar unii dintre cei care se duc la bănci să ia credite nu înțeleg la ce se expun când iau un credit pe 30 de ani sau când iau un credit într-o anumită monedă, cu atât mai mult este valabil pentru cei care se duc către IFN-uri”, continuă acesta.
În opinia sa, statul are rolul de a supraveghea modul în care funcționează aceste instituții financiare nebancare.
„Deci aici este un rol al statului să supravegheze exact, astfel încât să minimizeze păcălelile care pot avea loc pe această piață. Sigur că există și aspecte negative, în sensul că există IFN-uri mai bune și predatory lending, care pur și simplu caută să găsească oameni care se lasă păcăliți”, mai spune profesorul.
Perioade profitabile pentru IFN-uri
În preajma sărbătorilor de peste an, cererea pentru împrumuturi rapide crește semnificativ. Potrivit profesorului de economie, oamenii sunt tentați să contracteze astfel de credite pentru a avea o masă mai îmbelșugată sau pentru a-și reînnoi unele lucruri din casă. Profesorul de economie atrage atenția că această situație scoate în evidență o caracteristică a României: diferențele sociale mari între cei bogați și cei săraci.
„Normal că acest fenomen accelerează în preajma unor momente sezoniere, pentru că atunci este momentul când oamenii vor să aibă o masă mai îmbelșugată sau vor să își înnoiască ceva în casă. Aceasta este o altă caracteristică a României, dată de această stratificare socială sau inegalitate puternică: foarte mulți oameni dau iama în magazine și consumă fructe exotice sau diverse alte produse strict de Sărbători, în restul anului nu le consumă. Acesta este un efect al sărăciei unei pături largi a populației”, a mai spus profesorul.
