ÎCCJ: Pensia de serviciu ar deveni mai mică decât cea contributivă. Expertiză depusă la CCR

ÎCCJ. Sursa foto: Arhiva EVZ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunțat joi că, în contextul contestării legii privind pensiile magistraților, a fost solicitată o expertiză contabilă independentă. Concluziile acesteia arată că „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”, iar cuantumul rezultat ar ajunge sub nivelul pensiei calculate pe contributivitate. Rezultatele expertizei vor fi depuse la Curtea Constituţională a României.

Expertiza confirmă calculele interne ale ÎCCJ

„Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu şi nesocoteşte grav drepturile dobândite din contribuţiile sociale”, au transmis reprezentanții ÎCCJ.

Aceștia precizează că, pe baza sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, iar „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va depune la Curtea Constituţională a României note suplimentare de susţinere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promovată de Guvernul Bolojan”.

„Rezultatele expertizei sunt clare şi fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, aşa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, susțin magistrații.

Diminuări semnificative ale cuantumului pensiilor

Potrivit datelor prezentate, pentru magistrații de la judecătorii și parchetele aferente, pensia de serviciu ar fi mai mică cu 36%, pentru cei de la tribunale și parchetele corespunzătoare cu 35%, iar pentru magistrații de la curțile de apel și parchetele aferente cu 33%. În cazul judecătorilor de la instanța supremă, pensiile ar urma să fie cu 51% mai mici, conform calculelor prezentate de magistrații ÎCCJ.

„Situaţia de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicţie şi cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanţa supremă atrage atenţia că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraţilor, situaţie fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul transmis de oficialii ÎCCJ.

Conform ÎCCJ, nota de concluzii care va fi depusă la Curtea Constituțională demonstrează că legea contestată „anulează pensia de serviciu, garanţie constituţională a independenţei justiţiei; nesocoteşte drepturile magistraţilor obţinute din plăţile făcute în sistemul public de pensii şi contravine jurisprudenţei obligatorii a Curţii Constituţionale, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a Curţii Europene pentru Drepturile Omului, precum şi recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept”.

„Înalta Curte subliniază că independenţa justiţiei nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanţii ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, au mai transmis magistrații.

Ce reclamă magistrații ÎCCJ

În data de 5 decembrie, magistrații ÎCCJ au decis în unanimitate sesizarea CCR pentru controlul constituționalității Legii privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Curtea Constituțională este așteptată să dezbată din nou sesizarea vineri, după trei amânări succesive.

Potrivit magistraților, caracterul de urgență al proiectului nu a fost demonstrat sau ar fi fost construit pe o realitate contrafactuală, fiind invocată condiționalitatea Jalonului 215 din PNRR, „scos din context” și „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”. De asemenea, obiectul jalonului nu ar fi vizat modalitățile de pensionare, considerate deja îndeplinite, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea. Magistrații susțin și că Executivul nu a justificat invocarea condițiilor economice care ar necesita intervenția legislativă, lipsind datele privind impactul economic imediat care să susțină urgența.

Totodată, legea ar încălca cerințele constituționale de claritate și previzibilitate, folosind termeni juridici inexistenți sau nedefiniți, afectând securitatea juridică prin modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală.

„Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”, arată magistrații.

Acuzații de discriminare și afectarea independenței justiției

ÎCCJ afirmă că legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși aceștia sunt singurii beneficiari cu statut garantat constituțional.

„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net. Discriminarea este evidentă şi nejustificată”, afirmă magistrații.

Aceștia mai susțin că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. În același timp, soluția legislativă ar încălca independența justiției, contrar deciziilor CCR, CJUE și CEDO, și ar încălca principiul supremației Constituției.

Ce prevede legea pensiilor speciale

La 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu, act normativ care fusese anterior respins de CCR și care a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii.

Legea prevede stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la sistemul public, instituirea unei vârste minime de 49 de ani până la 31 decembrie 2026, condiția unei vechimi totale de cel puțin 35 de ani, creșterea etapizată a vârstei de pensionare până la 65 de ani și introducerea treptată a vechimii totale în muncă, nu doar în magistratură.

Cuantumul pensiei este stabilit la 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni, cu plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. De asemenea, se restrâng posibilitățile de acordare a bonificației de 1% și de actualizare a pensiei de serviciu, doar pentru cei care îndeplinesc condițiile anterior intrării în vigoare a legii.

Proiectul a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie Curtea a decis că este neconstituțional, din cauza nerespectării termenului legal pentru avizul consultativ al CSM.