Harta cu țările aflate în raza de acțiune a rachetelor Iranului. România, Ungaria și Grecia, printre ele

O reprezentare cartografică recentă readuce în discuție capacitățile balistice ale Iranului. Potrivit datelor analizate, mai multe state europene, inclusiv România, Ungaria și Grecia, se află în raza de acțiune a rachetelor dezvoltate de Teheran, informează The Sun.

Ce țări pot fi lovite de rachetele Iranului

O hartă care circulă în mediile de analiză strategică ridică semne serioase de întrebare privind capacitatea Iranului de a proiecta forță militară asupra Europei. Potrivit estimărilor citate de experți, Teheranul ar fi acumulat în secret un arsenal impresionant, evaluat la aproximativ 300.000 de rachete, capabile să schimbe echilibrul de securitate în regiune.

Tensiunile din Orientul Mijlociu au intrat în a treia zi de confruntări intense, în timp ce Iranul continuă represaliile față de operațiunea „Epic Fury”, lansată de administrația președintelui american Donald Trump.

Liderul de la Washington avertizase anterior că regimul de la Teheran dezvoltă inclusiv o rachetă cu potențial de a atinge teritoriul Statelor Unite. Între timp, analiștii atrag atenția că amenințarea nu se limitează la America, ci vizează tot mai clar și continentul european.

Nota de plată achitată de un muncitor pentru un loc de parcare a intrat în Cartea Recordurilor

Pericol pe Nistru: poluare cu produse petroliere din Ucraina ajunge în Republica Moldova. Premierul cere sistarea consumului de apă în nordul țării

Printre sistemele emblematice se numără racheta Shahab-3 și Khorramshahr

Semnalele de alarmă au fost amplificate după ce o dronă iraniană a lovit o bază a Forțelor Aeriene Regale britanice din Cipru, incident care a readus în prim-plan vulnerabilitățile infrastructurii militare occidentale din regiune.

Analistul în domeniul apărării Simon Diggins a explicat cum Iranul a reușit, în câteva decenii, să transforme un program militar modest într-un vast sistem de rachete balistice.

Printre sistemele emblematice se numără racheta Shahab-3, cu o rază de aproximativ 1.300 de kilometri, și Khorramshahr, despre care se estimează că poate atinge ținte situate la circa 3.000 de kilometri.

Harta. Sursa foto: Pixabay

Atacurile ar putea afecta națiuni europene precum România, Ungaria și Grecia

Escaladarea capacităților militare ale Iran ridică semne de întrebare serioase pentru securitatea europeană, inclusiv pentru state precum România, Ungaria și Grecia. Experți în domeniul apărării avertizează că amenințarea nu mai este limitată la Orientul Mijlociu, ci capătă o dimensiune continentală.

Potrivit analistului Diggins, infrastructura de rachete a Teheranului a evoluat considerabil. „Nu vorbim doar despre o amenințare regională. Iranul are acum raza și capacitatea necesare pentru a lovi ținte din Europa de Est și inclusiv baze militare strategice”, a subliniat acesta, făcând referire și la poziții britanice din Cipru.

Îngrijorarea este amplificată de faptul că Teheranul a exportat rachete către state intermediare, reducând astfel distanța față de potențiale ținte europene și americane. În paralel, oficiali occidentali avertizează asupra riscului unor represalii „fără discriminare”. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a atras atenția că situația impune o reevaluare a nivelului de alertă.

Pe lângă rachete, Iranul a dezvoltat un program extins de drone

Diggins avertizează că un stat care a reprimat violent opoziția internă și a sprijinit organizații precum Hezbollah și Hamas ar putea considera arma nucleară un instrument de descurajare extremă. Din acest motiv, spune el, împiedicarea Iranului să facă ultimul pas către bomba atomică este esențială nu doar pentru stabilitatea regională, ci și pentru echilibrul mondial.

Pe lângă rachete, Iranul a dezvoltat un program extins de drone. Modelele de tip Shahed, cu o rază de acțiune de până la 2.000 de kilometri, pot lovi ținte îndepărtate, inclusiv din Europa. Mai lente decât rachetele balistice, dar ușor de produs și lansat în număr mare, aceste drone pot fi utilizate în valuri succesive pentru a suprasolicita sistemele de apărare antiaeriană.

Costul relativ redus, aproximativ 35.000 de dolari pentru versiunile avansate, le face și mai atractive din punct de vedere tactic. Tehnologia dezvoltată de Teheran a fost deja exportată, inclusiv către Moscova, pentru utilizare în războiul din Ucraina, fapt care confirmă ambiția Iranului de a deveni un actor militar influent dincolo de granițele sale.