Sursa Foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Guvernul va introduce vouchere de sănătate pentru a sprijini dezvoltarea turismului balnear, care a revenit la nivelurile anterioare pandemiei, dar rămâne dependent de biletele de tratament pentru asigurați, sectorul confruntându-se cu lipsa personalului și a investițiilor necesare.
Turismul balnear, după anul 2019
Numărul turiștilor cazați între anii 1993 și 2014, în stațiunile balneare și balneoclimatice din România a variat între 600.000 și 750.000 anual. O creștere majoră a fost observată din 2015, continuând până la începutul pandemiei COVID-19. În perioada 2014-2019, numărul de turiști a crescut cu 72,9%, ajungând de la 655.565 la 1,13 milioane.
În 2020, din cauza pandemiei, s-a înregistrat o scădere a numărului de turiști (-45,8% pentru români, -83,9% pentru străini, -46,9% total). În acest context, cei 601.326 de turiști cazați în stațiunile balneare și balneoclimatice în 2020 au reprezentat 9,4% din totalul turiștilor din România.
Clienții stațiunilor balneare și balneoclimatice din România sunt, în majoritatea cazurilor, pensionari, persoane vârstnice care călătoresc pentru tratamente medicale și beneficiază, ocazional, de bilete de tratament subvenționate de stat. În ultimii trei ani, turismul balnear a revenit treptat la nivelul din 2019, înregistrând o creștere de 94,7% în 2023 față de 2020, depășind cu 3,3% nivelul anterior pandemiei.
Provocările turismului balnear din România
Multe stațiuni balneare din România se confruntă cu probleme generale, precum lipsa specialiștilor cu studii superioare și a muncitorilor calificați, dar și îmbătrânirea populației. Aceste probleme sunt amplificate de veniturile reduse ale hotelurilor cu baze de tratament, care descurajează investițiile în renovare și modernizare.
Scăderea numărului de bilete subvenționate și a duratei tratamentelor a generat presiuni asupra acestui model economic, care necesită diversificarea ofertei pentru a atrage noi segmente de turiști.
În ceea ce privește resursele balneare, doar 10% din izvoarele de ape minerale terapeutice sunt exploatate. Turiștii din UE care beneficiază de Directiva 2011/24/UE privind asistența medicală transfrontalieră se confruntă cu dificultăți administrative, inclusiv în ceea ce privește decontarea tratamentului balnear în România.
Spa. Sursa foto: Pixabay
Infrastructura învechită afectează turismul
Multe stațiuni balneare și balneoclimatice din România au o atractivitate scăzută din cauza infrastructurii turistice neadaptate standardelor de calitate și a bazelor de tratament învechite. Aceste probleme sunt cauzate de lipsa investițiilor în modernizare, management deficitar și necorelarea ofertelor de tratament cu cerințele pieței.
Multe stațiuni dispun de clădiri istorice sau baze de tratament din secolul trecut, care nu au fost modernizate. Hotelurile și pensiunile oferă condiții precare de cazare, cu mobilier uzat și instalații sanitare învechite.
În plus, infrastructura generală, inclusiv drumurile și rețelele de utilități, este adesea neîntreținută, afectând experiența turiștilor și dezvoltarea economică a localităților.
Măsuri pentru dezvoltarea turismului
Guvernul intenționează să introducă vouchere de sănătate ca parte a eforturilor sale de a dezvolta turismul balnear, care va fi implementat între 2025 și 2030. Vor fi realizate cadrul legal și studiul de impact necesar.
Autoritățile vizează și îmbunătățirea imaginii turismului balnear pe canalele tradiționale de vânzare, stimulând agențiile de turism să vândă mai multe pachete spa.
De asemenea, se dorește încheierea de contracte comerciale cu case de asigurări europene și crearea unui hub comercial în acest sector.
