Liderul celui mai influent şi select club din lume a sosit ieri în capitala României unde a împărtăşit din vasta sa expertiză în strategii financiare, geopolitică şi securitate globală.

Preşedintele Grupului Bilderberg, vicontele Etienne Davignon, care a venit ieri la Bucureşti pentru a ţine un discurs la conferinţa cu titlul "Uniunea Europeană după criza datoriilor suverane", este un politician şi om de afaceri belgian, născut pe 4 octombrie 1934, la Budapesta. Fost vicepreşedinte al Comisiei Europene şi preşedinte al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, acesta s-a instalat la conducerea Bilderberg în anul 2000. Etienne Davignon acordă foarte rar interviuri şi, atunci când o face, ţine să se refere la Bilderberg nu ca la un guvern mondial secret, ci ca la un "grup privat". "Eu nu cred că suntem o clasă conducătoare globală pentru că nu cred că există aşa ceva. Pur şi simplu cred că suntem oameni influenţi interesaţi să le vorbim altor oameni influenţi", spunea vicontele belgian acum şase ani, într-un interviu pentru BBC, referindu-se la întâlnirile anuale ale Grupului Bilderberg. Prima dintre acestea a avut loc acum mai bine de cinci decenii. Alături de vicontele Davignon, la evenimentul organizat la Bucureşti sub patronajul Băncii Naţionale a României şi a guvernatorului Mugur Isărescu a participat şi Richard Haass, preşedintele Consiliului pentru Relaţii Externe al SUA. Alte aproximativ 100 de personalităţi, membri ai corpului diplomatic, oameni de afaceri şi specialişti în geopolitică şi strategie financiară, au fost, de asemenea, invitate. Cum ia naştere un club select Grupul condus de Davignon a luat naştere în mod oficial în 1954, prima întrunire având loc în Hotelul Bilderberg, din localitatea olandeză Oosterbeek, de unde i se trage şi numele. Proprietarul hotelului era Prinţul Bernhard de Olanda, tatăl Reginei Beatrix. Potrivit jurnalistei spaniole Cristina Martin Jimenez, care a studiat istoria şi evoluţia grupului, finanţistul Joseph H. Retinger, un evreu de origine poloneză, îi ceruse Prinţului Bernhard să îi invite pe liderii NATO şi nu numai la o dezbatere deschisă pe teme de actualitate externă. Printre cei care au răspuns atunci invitaţiei s-au numărat reprezentanţii tuturor statelor membre NATO, precum şi magnatul David Rockefeller, directorul CIA Walter Bedell Smith şi preşedintele companiei multinaţionale Unilever, Paul Rijkens. În total, 66 de participanţi. Primul preşedinte al Bilderberg a fost chiar Prinţul Bernhard, care a deţinut această funcţie până în anul 1976. "Motorul Marshall" Un rol important în coagularea Grupului Bilderberg l-a avut Planul Marshall. Pe lângă implicarea Statelor Unite ale Americii în reconstrucţia economică post­belică şi renaşterea capacităţii de con­sum a clasei mijlocii europene s-a propus şi crearea Europei Occidentale a Cărbunelui şi Oţelului. Astfel, cu doi ani înaintea primei întruniri a Grupului Bilderberg, a luat fiinţă Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. Acesta a fost primul pas al mişcării de unificare a Europei, avându-l ca principal propulsor chiar pe Joseph H.Retinger. În 2009, însuşi Etienne Davignon avea să declare public că Grupul Bilderberg a avut un rol important în construcţia europeană, con­­­tribuind inclusiv la crearea monedei unice europene. Ierarhia cercurilor concentrice Ierarhia Bilderberg se structurează în trei cercuri concentrice, susţine Cristina Martin Jimenez. Cercul intern şi inaccesibil îl constituie aşa-numitul Comitet al Înţelepţilor. Este alcătuit din patru membri, dar nu se ştie decât numele unui dintre ei: americanul David Rockefeller, acum în vârstă de 96 de ani. În calitate de preşedinte, vicontele Etienne Davignon face parte din Comitetul Director, cercul intermediar, unde mai sunt reprezentate secretariatele şi trezoreriile de pe ambele maluri ale Atlanticului. Comitetul Director este alcătuit din 15 membri permanenţi americani şi 24 europeni, însărcinaţi cu elaborarea listei participanţilor la întrunirile anuale. Fiecare membru invită câte două personalităţi de talie internaţională: un om politic de rang înalt şi un industriaş sau un bancher şi un profesor ori jurnalist. Pe lista finală apar puţin peste 100 de nume. Ultimul cerc este alcătuit din invitaţi ocazionali şi afiliaţi permanenţi. Participanţii ocazionali sunt numiţi "inocenţi" pentru că, "după unii critici foarte duri ai Bilderberg, aceştia lucrează pentru atingerea unor scopuri fixate în prealabil de iniţiaţi", scrie Cristina Martin Jimenez, în cartea "Clubul Bilderberg. Stăpânii lumii". De la Kissinger la Soros Ca şi Etienne Davignon, de la întrunirile Bilderberg este nelipsit fostul secretar de Stat al SUA din anii '70, Henry Kissinger. Printre personalităţile prezente se mai numără George Soros, Bill Gates, Alan Greenspan şi Zbigniew Brzezinsky. "Toţi jură să nu dezvăluie nimănui conţinutul întrunirilor la care iau parte şi nici pe cel al hotărârilor luate. Sunt bărbaţi influenţi, capabili să pună în practică, de pe poziţia lor profesională şi socială, deciziile luate prin consens la întruniri", spune Jimenez. Potrivit acesteia, dar şi altor autori de specialitate, elaborarea unei Constituţii Europene ori invadarea Irakului, în 2003, s-au aflat pe agenda reuniunilor Bilderberg şi au fost teme dezbătute mai întâi în exclusivistul club înfiinţat acum 57 de ani. "Ceva trebuie să ia locul guvernelor, iar puterea privată mi se pare o instituţie potrivită acestui scop", declara David Rockefeller, în 1999, într-un interviu acordat revistei "Newsweek". "Nu cred că suntem o clasă conducătoare globală. Pur şi simplu suntem oameni influenţi interesaţi să le vorbim altor oameni influenţi." Etienne Davignon, preşedintele Grupului Bilderberg CITIŢI ŞI:

• Bilderberg nu a venit să ne liniştească: Obişnuiţi-vă cu noua normalitate
• Grupul Bilderberg se reuneşte în Elveţia. Fără Strauss-Kahn
• Cine participă la reuniunea Bilderberg. VEZI lista invitaţilor