GRIGORE CARTIANU: Zambind cu Dinu

GRIGORE CARTIANU: Zambind cu Dinu

Cornel Dinu pare sa fi ajuns la varsta harazita inteleptilor: aceea in care te asezi la masa de scris si rastorni tolba cu amintiri a unei vieti pline de ispravi, pacate si umor.

Cu limba lui crestata, de caine cu venin de vipera, Procuroru’ si-a facut atatia dusmani in deceniile sale de traire apriga, incat nu mai contau cativa in plus dupa lectura de la amurgul vietii. Dar si mai multi vor fi aceia care, dupa citirea cartii, ii vor face o reverenta: esti dat dracu’, Procuroare!

Caci acest prim volum, „Zambind din iarba”, este o desfatare pentru orice patimas al lecturii. Chiar si pentru cei ce se vor regasi, intepati cu ace fine ori prinsi in piuneze, in povestile savuroase ale fostului international dinamovist.

L-am raschetat recent cu rindeaua de tamplar al scrisului, ferm convins ca a deranjat somnul de veci al lui Ioan Chirila, patriarhul Inaltei Curti de cronicari sportivi.

Intre timp am survolat cateva zeci de pagini din cartea Procurorului si am realizat ca pe acest om trebuie sa-l accepti asa cum e, si cum superb l-a descris Fanus Neagu in prefata: „prezenta activa, ironica si galcevitoare”.

„Zambind din iarba” e o carte pe cinste! Una care merita citita da capo al fine, caci nu ni se intampla prea des ca un trubadur al gazonului sa ne dea intalnire in librarii.

Cititi si:

Dinu zambeste din iarba