Ilie Bolojan și Maia Sandu. Sursa foto: Facebook/Maia Sandu
Din cuprinsul articolului
Gelu Vișan, într-un interviu pentru Replica Online, a comentat efectele moțiunii de cenzură și l-a criticat dur pe Ilie Bolojan. Analistul politic susține că votul din 5 mai a arătat că Parlamentul rămâne o instituție activă și că „dictatura executivului” a fost lovită.
Control total asupra României? Gelu Vișan vorbește despre strategia grupului Kovesi-Bolojan-Sandu
Potrivit acestuia, votul majoritar pentru moțiune a reprezentat și o lovitură dată fenomenului cunoscut în politologie drept „dictatura executivului”. El mai afirmă că Ilie Bolojan ar fi trebuit demis încă din prima lună de mandat, deoarece măsurile economice propuse contraveneau principiilor sănătoase ale economiei.
„Moțiunea de cenzură reprezintă un act democratic al Parlamentului. Este foarte important că Parlamentul și-a afirmat existența și a contracarat această concentrare excesivă a puterii la nivelul executivului. Dictatura executivului se manifestă atunci când guvernul preia atribuțiile Parlamentului și nu mai recunoaște rolul său constituțional. Moțiunea, astfel, este mai mult o reacție democratică împotriva Partidului Social Democrat decât împotriva unei persoane, precum Ilie Bolojan, deși el se afla în centrul atenției”, a punctat Gelu Vișan.
Maia Sandu și Ilie Bolojan. Sursa foto: Facebook
Cauzele principale ale căderii guvernului
Vișan a subliniat că PSD, deși membru al Coaliției timp de opt luni, a păstrat tăcerea față de evenimentele recente, iar aceasta a fost principalul motiv al prăbușirii guvernului. Un factor concret care a determinat succesul moțiunii a fost programul de înarmare care nu a fost supus aprobării Parlamentului, ci doar comisiei de apărare.
Alt motiv semnificativ a fost decizia domnului Bolojan și a doamnei vicepremier Gheorghiu de a vinde mai multe companii fără consultarea partenerilor de Coaliție. Trecerea moțiunii este, repet, un semn de funcționare democratică. Cu toate acestea, după vot, Bolojan a interpretat rezultatul ca pe o demitere nu doar personală, ci și a partidului său.
În opinia sa, partidul a organizat rapid o ședință la sediu, desfășurată într-un interval de 10 minute – o oră. Înainte de dezbaterea principală, membrii au votat dacă vor continua să participe la guvernare.
Decizia a fost negativă, deoarece majoritatea membrilor și-au confirmat pozițiile luate anterior și nu le-au putut contrazice. Acest gest a consolidat înțelegerea că guvernul nu mai beneficia de sprijinul parlamentar necesar. Astfel, moțiunea a evidențiat atât limitările guvernului în gestionarea autonomă a puterii, cât și rolul esențial al Parlamentului ca for decizional.
„Este o șmecherie de organizare politică pe care am practicat-o și eu la organizația de tineret. De la mine au preluat-o și Vasile Blaga, care acum este factotum la PNL, și Radu Berceanu, care este și el un actor principal acolo; ambii au interese despre care vom vorbi dacă ne permite timpul emisiunii. Acum, ce se întâmplă în realitate? Când intri într-o ședință, ar trebui să creezi o dezbatere. La PNL nu a existat o dezbatere reală: întâi au votat, iar abia după aceea au vorbit acolo timp de cinci ore“, a explicat Gelu Vișan.
Criza politică declanșată de retragerea PNL
Analistul politic Gelu Vișan a explicat că adevărata criză politică a început atunci când PNL a anunțat că nu mai dorește să guverneze alături de PSD, iar președintele și PSD au exclus orice coaliție cu AUR, partidul care susținuse moțiunea de cenzură.
„PNL nefiind la guvernare, iar președintele și PSD afirmând că nu vor guverna cu AUR, fosta coaliție nu mai putea susține o majoritate parlamentară. Decizia liberalilor de a se retrage, combinată cu excluderea AUR din orice formulă guvernamentală, a creat un blocaj în Parlament. Alegerile din decembrie 2025 au adus în legislativ mai multe partide mici, precum POT și SOS. Prezența minorităților și dinamica imprevizibilă a acestor formațiuni face dificilă formarea unei noi majorități”, a mai spus Vișan
Președintele României a purtat deja mai multe întâlniri informale cu liderii partidelor. Acestea nu au fost consultări oficiale, ci discuții menite să evalueze percepțiile asupra soluțiilor pentru depășirea crizei politice. Cei de la AUR au susținut că s-ar fi încălcat Constituția, însă Vișan a precizat că președintele are dreptul să se întâlnească cu liderii politici în orice context și că nu i-a convocat oficial, ci i-a invitat la Cotroceni pentru discuții preliminare.
Bolojan - Sandu. Sursa foto: Facebook
PNL, în opoziție doar la nivel declarativ
În ultimele două zile a apărut un element neașteptat. Deși Ilie Bolojan a anunțat că PNL intră în opoziție, partidul nu a retras niciun secretar de stat sau director din ministere. Nicio persoană cu funcție în Guvern sau în deconcentrate nu a fost schimbată, iar în județul Constanța aproximativ 150 de angajați numiți politic de PNL își păstrează posturile.
Aceasta demonstrează că PNL a intrat în opoziție doar la nivel declarativ. În realitate, Vișan afirmă că Bolojan urmărește să rămână la putere, eventual printr-un mandat interimar sau printr-un guvern minoritar, opțiune pe care premierul a respins-o deja.
„După aceste întâlniri, joi, după declarațiile de presă ale președintelui, sau cel târziu luni, vor urma consultările formale. În urma acestora, mai mult ca sigur se va contura o majoritate. Vom vedea despre ce formulă este vorba — eu o intuiesc deja și am și informații în acest sens. Însă, înainte de toate, a mai apărut un element nou în ultimele două zile. Deși Ilie Bolojan a declarat că partidul intră în opoziție, acesta nu a retras niciun secretar de stat și niciun director din ministere.
Nicio persoană cu funcție în Guvern și niciun director de deconcentrate nu a plecat. Inclusiv la dumneavoastră, în județul Constanța, există aproximativ 150 de oameni numiți politic de PNL care sunt în continuare pe funcții. Așadar, partidul a intrat în opoziție doar la nivel declarativ. În realitate, Ilie Bolojan nu vrea în opoziție, ci vrea la putere — eventual printr-un mandat interimar sau un guvern minoritar, variantă cu care premierul a declarat deja că nu este de acord“, a mai declarat Gelu Vișan.
Deficitul de consum versus deficitul de dezvoltare
Este important să se facă diferența între deficitul de consum și cel de dezvoltare. Primul este riscant și greu de controlat, în timp ce al doilea, axat pe investiții în infrastructură sau tehnologie, poate genera beneficii pe termen lung.
Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel și consultant al administrațiilor americane, susține că reducerea deficitului nu trebuie să fie un scop în sine. Pentru a-l diminua, este esențială crearea de locuri de muncă și extinderea bazei de impozitare, nu doar majorarea taxelor.
Strategia recomandată este investiția masivă în mediul privat și în proiecte publice, astfel încât creșterea veniturilor bugetare să reducă natural deficitul. Făcând un calcul „grosso modo”, România ar avea nevoie de aproximativ 400.000–500.000 de locuri de muncă noi pentru echilibrarea finanțelor publice.
Abordarea austerității aplicată în România între 2008 și 2012 a avut efecte dramatice, spune Vișan. Mulți oameni au suferit de foame sau frig, iar unii au pierdut locuințele în fața băncilor, unii recurgând la gesturi extreme. Analistul a mărturisit că a crezut că țara se va prăbuși definitiv în acei ani.
Potrivit lui Vișan, politica respectivă a fost fundamental greșită, iar acum Bolojan repetă aceleași erori. Prin măsurile de austeritate impuse, consumul a scăzut cu aproximativ 25–30%, investițiile s-au diminuat, creșterea economică a stagnat, inflația a explodat, iar prețurile au crescut vertiginos. România a fost astfel „dusă în gard”.
Critica managementului economic al lui Bolojan
Gelu Vișan susține că Bolojan dovedește o slabă înțelegere a economiei, concentrându-se doar pe reduceri „contabilicești”. Regula economică de bază spune că trebuie să creezi locuri de muncă, dar Bolojan a ales să concedieze.
Din perspectiva lui Vișan, acesta ar fi trebuit demis imediat, fiind avertizat că politica sa contravine principiilor economice obiective. Analistul consideră că scopul real ar fi fost tocmai să aducă economia la pământ pentru a facilita vânzarea companiilor de stat pe nimic.
„Ilie Bolojan, prin abordarea sa, dovedește că este un politician slab, care nu înțelege profunzimile economiei. El știe doar să taie „contabilicește”. Regula economică spune clar: trebuie să creezi locuri de muncă, însă el a ales să dea oameni afară. Bolojan a făcut exact ce nu trebuia. Din punctul meu de vedere, ar fi trebuit demis după prima lună, spunându-i-se clar: „Conform tuturor legilor economice — care sunt obiective, nu politice — ești pe arătură. Te îndrepți într-o direcție total greșită.”S-ar putea pune întrebarea: „Nu cumva acesta a fost chiar scopul?”. Eu cred că miza a fost tocmai aceasta: să aducă economia la pământ pentru a putea vinde companiile de stat pe nimic”, a punctat Gelu Vișan.
Gelu Vișan, despre grupul format din Laura Codruța Kövesi și Ilie Bolojan
Gelu Vișan a explicat pentru Replica de Constanța care ar fi adevăratul plan pentru 2030, scenariu care ar clarifica și apariția neașteptată a Laurei Codruța Kövesi, precum și atacurile la adresa lui Nicușor Dan.
„Grupul format din Laura Codruța Kövesi și Ilie Bolojan se prezintă drept un „pol reformator”. Dacă analizăm prin prisma teoriilor lui Samuel P. Huntington, unul dintre cei mai importanți politologi contemporani, procesul de modernizare al României s-a încheiat în urmă cu aproximativ 10–15 ani. Conform lucrării sale „Political Order in Changing Societies”, România nu mai are o problemă de modernizare structurală, ci de reglaje fine în funcționarea statului.
Mai mult, analistul afirmă că în România, corupția nu mai este de tipul celei din Ucraina sau Republica Moldova, unde tranzacțiile ilicite erau vizibile și flagrante. Corupția românească s-a sofisticat, iar Kövesi și Bolojan mizează pe mesajul de „reformă a statului”. Rămâne însă întrebarea: ce anume doresc să reformeze?
Se vorbește despre un „Plan 2030”, prin care acest pol politic ar urmări preluarea controlului complet asupra României. Potrivit unor surse, Ilie Bolojan ar fi susținut de rețele asociate familiei Soros, existând informații despre întâlniri desfășurate la Oradea, la celebrul loc numit „Casa din Pădure”.
Miza ideologică și strategia de imagine
Strategia lor pornește de la premisa că românii sunt conservatori și resping ideologiile neomarxiste sau progresiste radicale. Astfel, este nevoie de o conducere care să se prezinte ca reformatoare și unitară.
Nucleul acestui plan pentru 2030 ar fi candidatura Maiei Sandu la președinția României, pe o platformă axată pe Unirea cu Republica Moldova. În contextul în care Maia Sandu nu mai poate candida în țara sa, România ar putea reprezenta o soluție pentru „România Mare”. Colaborarea sa cu Ilie Bolojan este recunoscută, fiind reflectată în vizite reciproce și coordonare evidentă în cercurile politice.
În acest context, Alexander Soros, fiul lui George Soros și coordonator al intereselor familiei în regiune, ar juca un rol central. Maia Sandu nu și-a ascuns niciodată întâlnirile publice cu acesta, ceea ce confirmă legăturile și implicarea în strategia politică pe termen lung.
„Discutăm aici despre un plan mult mai vast, un „Plan 2030”. Ipoteza este că acest pol politic urmărește preluarea totală a controlului asupra României. Se vehiculează ideea că Ilie Bolojan ar fi susținut de rețelele de influență asociate familiei Soros, existând informații despre întâlniri care ar fi avut loc la Oradea, la celebra „Casă din Pădure”, a concluzionat Gelu Vișan.
