Ne aşteaptă o explozie a creditelor neperformante. Daţi afară din servicii sau cu salariile ciuntite, mii de români nu-şi vor mai putea plăti datoriile către bănci, astfel că 20% dintre împrumuturi vor ajunge neperformante. Avertizarea vine din partea experţilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), care au calculat acest lucru în baza indicatorilor economici.

Ei estimează astfel o creştere a cuantumului acestor împrumuturi cu până la 20%, după ce, la finele lui 2009, creditele performante reprezentau 15,3%. În perioada boomului economic, cifra înregistrată era de trei ori mai mică, respectiv 6,5%.

Băncile nu-i mai iartă pe debitori şi anul acesta

Specialiştii din domeniu susţin că aprecierea FMI este "conservatoare". "Deja după primul trimestru se ajunsese la 17%. Până la finele anului s-ar putea depăşi chiar 20%", estimează Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA).

Potrivit acestuia, situaţia actuală putea fi prevăzută încă de anul trecut. "În 2009, băncile au mai suportat aceste credite, nu şi-au executat clienţii, i-au ajutat. Criza prelungită a făcut însă ca tot ce reprezenta atunci credit cu risc să devină credit neperformant", explică Voinea.
Soluţia pentru ieşirea din impas este reluarea creşterii economice, care să ducă la relansarea creditării, consideră analistul financiar Dragoş Cabat. "În 2011 ar trebui să se reia puternic creditarea", consideră el. În opinia sa, la baza creşterii creditelor neperformante stau creditele de consum ale populaţiei, care nu mai vrea sau nu mai poate să plătească şi într-o mai mică măsură firmele intrate în insolvenţă.

Provizioanele au depăşit 22,8 miliarde de lei în 2009
Datele publicate de Banca Naţională (BNR) arată că, la finele anului trecut, valoarea provizioanelor constituite pentru creditele cu restanţe mai mari de 90 de zile a depăşit 22,8 miliarde de lei, de 2,6 ori mai mult decât în decembrie 2008.

În acelaşi timp s-a înregistrat o creştere a creditelor restante. În primul trimestru din 2010, acestea au ajuns la 13,6 miliarde de lei, majorându-şi ponderea în total împrumuturi de la 4,05% la 6,4%, potrivit BNR.

Datorie externă de 65% din PIB

Ca valoare, creditele restante erau la finele lunii iunie cu 5,4 miliarde de lei mai mari decât nivelul din decembrie 2009 şi cu 992 milioane de lei peste soldul din mai. La sfârşitul anului trecut, ponderea creditelor restante în total împrumuturi în valută se situa la 3,04%.
Reprezentanţii FMI men ţionează în raport că evoluţia economică din România face imposibilă păstrarea previziunilor din 2009, respectiv un deficit de 5,9% din produsul intern brut (PIB). Ei s-au arătat dispuşi să accepte atingerea ţintei de 6,8%, cu condiţia ca autorităţile române să implementeze măsurile necesare pentru acest obiectiv.

Printre acestea, raportul realizat în luna mai menţiona reducerea salariilor, a numărului de angajaţi din sistemul bugetar şi a pensiilor, iniţiativă interzisă ulterior de Curtea Constituţională.

"Autorităţile române au recunoscut că aceste măsuri ar putea fi împiedicate pe plan politic de alte formaţiuni, astfel că s-au angajat să găsească înlocuitori în cel mai scurt timp", se arată în raport. Acesta menţionează că, sub supravegherea FMI, România va reuşi până în 2014 să ajungă la o datorie externă de 45% din PIB, în condiţiile în care, la finele lui 2009, era de 65%. Împrumutul extern al României se ridică la 20 de miliarde de euro.

"Deja după primul trimestru se ajunsese la 17%. Până la finele anului s-ar putea depăşi chiar 20%. Criza prelungită a transformat creditele considerare cu risc în 2009 să devină acum neperformante.",
LIVIU VOINEA, Director executiv al Grupului de Economie Aplicată

REVINE PESIMISMUL

Mai mulţi şomeri, preţuri mai mari

Comerţul cu amănuntul va înregistra o scădere pronunţată în perioadă iulie-septembrie, iar industria prelucrătoare, construcţiile şi serviciile vor avea parte de o scădere moderată, cred managerii firmelor chestionaţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, în toate cele patru sectoare se aşteaptă o diminuare a personalului. Cel mai mare impact asupra creşterii şomajului ar putea proveni din sectorul construcţiilor şi din servicii, şi anume de la firmele cu peste 500 de angajaţi. Asta, deşi ne aflăm în plin sezon dacă ne referim la construcţii.

O scădere moderată e estimată pe palierul industriei prelucrătoare. Conform comunicatului INS, managerii preconizează creşteri de preţuri în toate cele patru sectoare economice, chiar dacă majorarea taxei pe valoare adăugată la 24% a fost implementată chiar de la începutul lunii în curs.

O creştere importantă de preţuri este estimată de managerii firmelor din comerţul cu amănuntul unde soldul conjunctural este de 51%.

Pe următorul loc, dacă ne raportăm la soldul conjunctural, se clasează cei din industria prelucrătoare (21%), aceştia fiind urmaţi de şefii din construcţii cu (20%), în timp ce la servicii acest reper este de doar 13%. (Ciprian Mailat)