Peste doi ani, profesorii de fizică ar putea preda pe baza unei reţete care îi va face pe elevi să aştepte lecţia cu sufl etul la gură. Totul depinde de disponibilitatea dascălilor şi de sprijinul Ministerului Educaţiei.
"Cum se face că, oricât de grele ar fi, vapoarele plutesc pe apă, dar pietrele, nu?" O lecţie de fizică ce începe cu o întrebare de acest fel are toate şansele să captiveze elevii, iar dacă profesorul ştie "reţeta" completă cu care să le menţină interesul pe tot parcursul orei, ei pleacă acasă cu lecţia învăţată. Un proiect pilot de predare interactivă, pe un model importat din străinătate şi adaptat sistemului românesc, a fost implementat în aproape 60 de şcoli şi licee din ţară, timp de 13 săptămâni, iar rezultatele au fost prezentate ieri. Peste 80% dintre elevii participanţi la proiect au apreciat că lecţiile au fost mai interesante decât cele clasice, iar cel mai mare avantaj indicat de ei a fost faptul că au înţeles mai bine fenomenele fizice studiate. De asemenea, copiii au spus că noua abordare a lecţiilor i-a ajutat să înţeleagă la ce foloseşte studiul fizicii şi le-a permis să folosească, în căutarea soluţiilor, şi cunoştinţe dobândite la alte materii. Practic, lecţiile ieşite din tipare urmăresc centrarea pe elev şi formarea de competenţe. Se pleacă de la experienţele de viaţă ale copiilor sau de la o curiozitate a naturii şi, pe parcursul orei, profesorul îi ghidează spre soluţiile şi răspunsurile corecte. Realizat de Centrul Educaţia 2000+ şi Societatea Română de Fizică, având sprijinul Romanian-American Foundation, proiectul este un pas important în procesul de reformă a curriculumului pentru ştiinţe. Dacă Ministerul Educaţiei aprobă demersul, proiectul va fi implementat în toate şcolile din România, în circa doi ani, după cum spune Radu Zlati, consilier al ministrului Educaţiei. Reforma reală pleacă de la predare Practic, profesorii de fizică din ţară vor participa la cursuri de formare pentru a învăţa să iasă din tiparele cu care au fost obişnuiţi. Zlati admite că e greu să ceri unor profesori prost plătiţi să depună mai mult efort şi să-şi schimbe stilul de predare. Pe de altă parte, recunoaşte că nu se poate face reformă adevărată fără modificarea modului de predare. Cristian Hatu, coordonator al proiectului, crede că, de fapt, reforma începe exact din acest punct, al predării. "Doar de aici poţi influenţa starea lucrurilor. Elevii trebuie să înveţe de plăcere, lecţiile să nu mai fie o corvoadă", arată Hatu. Monica Dvorski, preşedinte executiv al Centrului Educaţia 2000+, spune că, prin acest proiect, sunt puse la dispoziţia profesorilor de fizică ghiduri din care ei pot alege metodele de predare care se potrivesc elevilor pe care îi au. "Am vrut să arătăm cum se poate introduce schimbarea în şcoală fără eforturi financiare uriaşe, fără schimbare curriculară şi chiar cu manuale vechi, tipărite înainte ca elevii care învaţă din ele să se fi născut". Citiţi şi:
- Reformă fără fond. Manualele plictisitoare nu se schimbă
- TICHIE DE MĂRGĂRITAR: Ecaterina Andronescu vrea e-book-uri în loc de manuale
Recomandările noastre
