Extremismul ecologist dăunează grav sănătății. Locuințele-saună, obligatorii prin lege

Climatizarea a devenit, în verile tot mai toride din Europa o necesitate mai degrabă decât un lux, temperaturile frecvent peste 35°C făcând dificilă viața fără un sistem eficient de răcire. În multe orașe, nopțile tropicale, cu valori care nu scad sub 20°C, pun la încercare rezistența fizică a locuitorilor și transformă apartamentele slab ventilate în adevărate camere de saună.

Această realitate ridică întrebări nu doar despre confortul termic, ci și despre modul în care sunt proiectate și echipate locuințele, în contextul schimbărilor climatice și al politicilor energetice actuale, potrivit The Spectator.

Reglementările care înăbușă climatizarea

Locuitorii unui ansamblu rezidențial situat lângă autostrada A12 din Estul Londrei au afișat în geamuri mesaje de avertizare precum „Nu cumpărați aceste apartamente – prea cald!”. Mulți dintre ei spun că lipsa ventilării corespunzătoare și imposibilitatea de a deschide ferestre mari îi obligă să suporte nopți toride, cu aer irespirabil.

Conform normelor actuale din Marea Britanie, noile locuințe trebuie să treacă teste stricte pentru a demonstra că nu pierd aer cald pe timp de iarnă.

Polițiști și mecanici auto din Mehedinți, trimiși în judecată. Schema prin care erau ocolite amenzile rutiere

Bolojan pregătește scenariul fără PSD, după discuțiile cu UDMR. Miniștrii vor fi înlocuiți rapid pentru a menține funcționarea Guvernului. Update

Aceste cerințe, gândite pentru a crește eficiența energetică și a obține un scor bun în certificatele de performanță energetică, duc la construcții cu izolație sporită și etanșeitate ridicată.

În teorie, acest lucru reduce facturile și emisiile de gaze cu efect de seră. În practică însă, fără climatizare sau ventilație adecvată, surplusul de căldură din interior nu are unde să se disipeze.

Date, costuri și efecte colaterale

Problema este accentuată de designul modern al blocurilor-turn, care utilizează suprafețe vitrate mari, ce amplifică fenomenul de „solar gain” – acumularea de căldură prin radiație solară.

apartamente / sursa foto: dreamstime.com

În același timp, regulile actuale și schemele de subvenții descurajează instalarea aparatelor de aer condiționat. De exemplu, granturile guvernamentale de până la 7.500 lire sunt disponibile doar pentru pompe de căldură aer-apă sau sol-apă, mai scumpe, nu și pentru pompe aer-aer, care ar putea răci eficient locuințele.

Conform English Housing Survey, doar 3% dintre gospodăriile din Anglia folosesc aer condiționat, față de o medie de 10% în Europa, 60% în China, 88% în SUA și 91% în Japonia. Lipsa acestei dotări face ca perioadele caniculare să fie greu de suportat, mai ales în clădirile noi, foarte izolate. În plus, specialiștii avertizează că refuzul de a integra climatizarea în politicile energetice poate duce la pierderi economice, deoarece energia produsă de panourile solare în zilele toride ar putea rămâne nefolosită.

Climatizarea, între necesitate și controversă

Pe fondul schimbărilor climatice și al verilor tot mai călduroase, climatizarea începe să fie privită nu doar ca un lux, ci ca o necesitate pentru sănătatea locatarilor. În timp ce autoritățile se tem de creșterea consumului energetic și a emisiilor, susținătorii introducerii aerului condiționat subliniază că folosirea acestuia coincide cu vârful producției solare, reducând presiunea pe rețea.

În plus, lipsa confortului termic poate genera efecte negative asupra productivității și sănătății publice, de la insomnie și deshidratare până la probleme cardiovasculare. Experții cer o regândire a normelor, astfel încât izolarea termică să fie însoțită de soluții active de răcire și ventilație, pentru a evita transformarea locuințelor în „cuptoare urbane”.