Generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa i-a dat o lovitură teribilă lui Ceaușescu în momentul în care a defectat și a fugit în Statele Unite. Invitatul jurnaliștilor Dan Andronic și Mirel Curea în podcastul Contrapunct EVZ de vineri, istoricul Florian Banu, a relatat amănunte mai puțin știute despre adevărata relație dintre Pacepa și Mihai Caraman, în care Pacepa vedea un concurent de temut.

În timpul Războiului Rece, spionajul românesc și-a concentrat operațiunile mai ales asupra țărilor din Europa de Vest și din blocul comunist, dar a acoperit și alte zone ale lumii. Pe acest front s-a remarcat în mod deosebit spionul Mihai Caraman, a cărui rețea stabilită în Franța ajunsese în topul rețelelor mondiale de spionaj.

Rețeaua gestionată de Caraman a avut performanțe de excepție, acesta reușind să îl racoleze inclusiv pe șeful Biroului de Informații Secrete al NATO. Însă spionul a reușit să obțină informații extrem de valoroase nu numai despre Alianța Nord-Atlantică, ci și despre activitățile și planurile strategice ale guvernelor și agențiilor de informații din alte țări.

Pacepa și Doicaru, invidioși pe Caraman

Istoricul Florian Banu a dat detalii despre motivele pentru care generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa, șef-adjunct al DIE (Direcția de Informații Externe a Securității) și consilier al lui Nicolae Ceaușescu, dar și Nicolae Doicaru, director al DIE, au ajuns să se teamă de influența și renumele tot mai mari în epocă ale lui Caraman.

„Ca să ne facem o idee, au fost documente care depășeau o sută și ceva de pagini. Conțineau pe fiecare țară, pe fiecare structură de forță terestră, aeriene, maritime, existentul și necesarul, amplasare, baze, tot. Practic era o radiografie completă. Un astfel de succes profesional nu era privit cu plăcere de către mulți dintre colegi și chiar de către unii șefi, printre care Pacepa și Doicaru, care vedeau în el o potențială amenințare, un potențial concurent.

Pe de o parte performanțele profesionale, pe de altă parte Parisul fiind un centru de putere - la Paris mergeau Maurer, Alexandru Bârlădeanu, toți liderii comuniști -, Mihai Caraman inevitabil intra în contact cu acești oameni. Era bănuit că avea susținere și pe linie de partid. Foarte bun profesional și cu susținere de la partid, de ce n-ar fi omul ăsta șeful spionajului românesc?”, a explicat invitatul.

Căderea rețelei Caraman, produsă de dezertarea lui Ion Iacobescu

În acest context, deconspirarea rețelei Caraman în urma dezertării spionului Ion Iacobescu le-a venit ca o mănușă marilor săi rivali, Ion Mihai Pacepa și Nicolae Doicaru. Caraman a fost retras imediat la București și a fost trecut pe linie moartă.

„La întoarcerea în țară, căderea rețelei i-a fost atribuită lui Caraman, deși el n-a avut nicio vină, a fost vorba doar de dezertarea lui Iacobescu. Dezertare pe care încercase să o prevină, trimițând în țară scrisori prin care atrăgea atenția că acest Iacobescu are un comportament suspect, are o serie de legături dubioase. A propus chiar retragerea lui. Răspunsul a fost că nu se verifică lucrurile astea, că e doar o rivalitate personală. Ca urmare Iacobescu a dezertat, a plecat de la englezi la americani și rețeaua s-a devoalat”, a relatat Florian Banu.

A trădat Pacepa din cauza lui Caraman?

Retras la București fără prea multe explicații și tras o vreme pe linie moartă, Mihai Caraman avea să se confrunte cu o altă provocare. I s-a reproșat inclusiv defectarea generalului Pacepa, a cărui fugă în Statele Unite a reprezentat o lovitură cruntă pentru regimul Ceaușescu.

Chestionat de co-moderatorul Dan Andronic de ce nu a fost recuperat Caraman după trădarea lui Pacepa și readus în structurile la vârf ale spionajului românesc, Florian Banu a precizat că puterea comunistă l-a considerat vinovat pe acesta de fuga lui Pacepa.

„Să nu uităm că la vremea respectivă generalul Caraiman comanda structura de Contrainformații a DIE. Lui i s-a reproșat plecarea lui Pacepa. Nu avea cum să fie vinovat fiindcă el nu avea competența de a-l urmări pe Pacepa, care-i era superior. El ar fi trebuit să ceară aprobare pentru urmărirea lui Pacepa de la Pacepa sau Doicaru, care era apropiatul lui Pacepa. Cei doi formau un binom imbatabil. A fost anchetat în urma dezertării lui Pacepa. Nu a fost găsit vinovat”, a mai punctat istoricul.

„O anchetă stupidă, care se termină cu ideea că trebuie întărită munca de partid în interiorul DIE și aduși activiști”, a conchis jurnalistul și istoricul Dan Andronic în podcastul Contrapunct EVZ.

Emisiunea poate fi urmărită AICI

„Slava Ukraini! Anatomia istorică a invaziei rusești în Ucraina” scrisă de Tiberius Puiu expune premisele izbucnirii conflictului ruso-ucrainean din zilele noastre, comparând situația actuală cu cele anterioare întreprinse de-a lungul timpului de conducătorii teritoriului sovietic.În volum sunt dezvăluite și efortul și străduințele poporului ucrainean de afirmare națională, de separare de mai bine de 200 de ani, dar și motivul pentru care nu îi este recunoscută independența de către Rusia și refuzul coeziunii poporului ucrainean cu cel rus.

• Soarta Europei se hotărăște în Ucraina. Nu este pentru prima oară, dar…
• Previziunea actualului război ruso-ucrainean?
• Ce rămâne din „popoarele frățești”, din „lumea rusă”
• Rusia lui Putin în război cu întreaga omenire

Sunt doar câteva din subiectele analizate în volumul-eseu „Slava Ukraini! Anatomia istorică a invaziei rusești în Ucraina scrisă de Tiberius Puiu.

Volum recomandat de Evenimentul Istoric!

CUMPĂRĂ CARTEA – CLICK AICI