Protestele organizate în toată Franța, de 1 Mai, Ziua Muncii, au culminat la Paris, unde unui polițist i s-a dat foc de către mai mulți protestari. Omul a fost transportat de urgență la spital, cu arsuri grave pe tot corpul.

Ciocniri violente între protestatari și forțele de ordine au avut loc la Paris, dar și în alte orașe mari din Franța.

Unul dintre cele mai mari sindicate din Franța, CGT, a făcut apel la proteste ”istorice”, după luni de tulburări și greve generalizate care au dus la oprirea transportului și la acumularea de gunoaie pe străzile Parisului.

O echipă CNN aflată la fața locului a relatat scene haotice de la proteste, după ce a fost martoră la focuri de artificii și alte proiectile aruncate asupra poliției, care a răspuns cu gaze lacrimogene.

Înaintea protestului, poliția avertizase asupra unui risc sporit de violență, cel puțin 30 de persoane fiind arestate în urma demonstrațiilor de luni.

Polițist incendiat cu un cocktail Molotov

Un ofițer de poliție a fost lovit de un cocktail Molotov, și a primit îngrijiri medicale, după ce a suferit arsuri grave, anunță Poliția din Paris.

Reprezentanți ai sindicatelor franceze participă la o demonstrație la Paris, la 1 mai 2023, după ce guvernul a impus în parlament o lege nepopulară de reformă a pensiilor.

Francezii protestează pentru că sunt prea săraci

Pentru francezi ”nu a fost niciodată vorba despre vârsta de pensionare”, a declarat politologul Dominique Moisi, ”ci despre echilibrul dintre muncă și viață”.

Reforma pensiilor a fost mult timp o problemă spinoasă în Franța. În 1995, proteste în masă care au durat săptămâni întregi au forțat guvernul de atunci să renunțe la planurile de reformare a pensiilor din sectorul public.

În 2010, milioane de oameni au ieșit în stradă pentru a se opune creșterii vârstei de pensionare cu doi ani, la 62 de ani, iar în 2014, noi reforme au fost întâmpinate cu demonstrații de amploare.

”De fiecare dată există opoziție din partea opiniei publice, apoi, încetul cu încetul, proiectul trece și, practic, opinia publică se resemnează”, a declarat Pascal Perrineau de la Universitatea Sciences Po.

Pentru mulți francezi, sistemul de pensii, ca și sprijinul social în general, este considerat ca fiind fundamentul responsabilităților statului și al relației cu cetățenii săi.

Macron a inflamat tensiunile

Modul în care Macron a impus aceste reforme - ocolind un vot parlamentar - a inflamat tensiunile la fel de mult ca și prevederile adoptate, concentrând furia populației asupra președintelui francez.

”Nu cred că în istoria celei de-a cincea Republici am văzut atâta furie, atâta ură la adresa președintelui nostru. Și îmi amintesc că, în calitate de tânăr student, am fost pe străzile Parisului în mai '68, și a existat o respingere a generalului de Gaulle, dar niciodată această ură personală”, a mai declarat Moisi.

Macron este, înainte de toate, un președinte orientat spre afaceri. A face Franța mai favorabilă mediului de afaceri și guvernul mai eficient au fost în centrul misiunii sale.

Ministrul Muncii, Olivier Dussopt, a declarat că, în lipsa unor măsuri imediate, deficitul de pensii va ajunge la peste 13 miliarde de dolari anual până în 2027, potrivit CNN.