Exclusiv. Din cauza unui banal proces verbal, toată conducerea Academiei de Poliție va fi audiată într-un dosar de corupție

Sursa foto: Laurențiu Daniel Ionescu

Luni dimineață am fost la Tribunalul București în căutare de noi subiecte interesante. De fapt, am vrut să intru în sală la procesul, de acum celebru, unde este judecat fostul lider PSD Liviu Dragnea pentru vizita făcută în Statele Unite ale Americii la înscăunarea lui Donal Trump. Doar că fiind o ședință numai pe măsuri și excepții s-a terminat repede, cu o nouă amânare și un nou termen, pe 21 Iunie.

Așa că am intrat în sală la dosarul 2593/3/2021. La sala 239, unde își țin ședințele completurile Secției 1 Penal. Ședința la care am participat a fost condusă de judecătoarea Anastasia Gargalea, președinta Completului de Fond numărul 3, iar dosarul îl vizează ca inculpat pe comisarul de poliție Iulian Beutoru, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită.

Sporul de excelență, motiv de dosar penal

Subiectul nu a stârnit mare interes pentru presă, despre acest dosar existând vreo două știri și alea făcute de pe comunicatul de presă al DNA din februarie 2021, atunci când polițistul a fost trimis în judecată în stare de libertate. Motivul, așa cum am spus, a fost luarea de mită. La data comiterii presupusei fapte, Iulian Beutoru era împuternicit șef al Biroului Control Intern din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza”. El este acuzat de procurori că în luna iulie 2020  ar fi pretins de la un subordonat sumele de bani pe care acesta ar fi urmat să le obțină din acordarea, pe o perioadă de șase luni, a unei majorări salariale de până la 50% din valoarea salariului de bază.

Sursa foto: Laurențiu Daniel Ionescu

Pare greu de înțeles tocmai de aceea voi insista un pic pe explicarea fenomenului. Este vorba despre acele sporuri pe care Ministerul de Interne le acordă angajaților pentru “lucrări de excepție”  și care pot fi de până la 50% din salariul de bază, timp de 6 luni. Criteriile pe baza cărora se acordă aceste sporuri sunt ținute la secret prin Ordinul “Secret de Serviciu” S7/2018. Aceste sporuri reprezintă, în realitate, o formă de creștere artificială a pensiei lucrătorilor din Ministerul de Interne. De aceea nu doar criteriile șut ținute la secret dar, de cele mai multe ori și numele celor propuși pentru premiere, dar acesta este un alt subiect.

Schimbări în Codul Muncii. Informațiile care trebuie să ajungă la toți angajații

Dezbatere ratată la Digi 24. Cele mai penibile momente, cel mai slab candidat, cine a performat

“Indicatorii” vor avea pensii mai mari

Mecanismul, pe care mi l-a explicat și mie un polițist, este relativ simplu. Șefii nemijlociți întocmesc din 6 în 6 luni liste cu oamenii din subordine propuși pentru sporurile de excepție. Acești oameni poartă denumirea de “indicatori” , iar umărul lor este stabilit de Direcția Generală de Management și Resurse Umane din MAI. Numărul “indicatorilor” este transmis apoi către arme, adică la Inspectoratele Generale, în cazul nostru Inspectoratul General al Poliției Române. IGPR repartizează “indicatorii” pe structurile subordonate iar în final ajung la bază, adică până la secțiile de poliție sau, în cazul nostru, la Academia de Poliție.

Șefii fac liste cu “indicatorii” propuși spre premiere, în funcție de numărul alocat. Există situații când numărul propușilor este mai mare decât numărul de “indicatori” alocat și atunci se votează în ședința de comandă cine ia sporul. Acest spor este important în special pentru cei care se apropie de vârsta pensionării. Conform legislației speciale, când își depune dosarul de pensionare, polițistul își alege ca bază de calcul o perioadă de 6 luni, cea în care a avut cele mai mari venituri. Fix 6 luni se acordă și sporul de excelență care poate fi de până la 50% din salariul de bază. În concluzie și pensia va fi cu până la 50% mai mare.

Șeful ia sporul 6 luni, “indicatorul” ia pensia majorată o viață

Un fost polițist ieșit de curând la pensie mi-a explicat și cum se întocmesc listele de “indicatori” în structurile de bază, în condițiile în care criteriile sunt ținute la secret pentru publicul larg și nici nu sunt contestate din interior, pe principiul că “poate o să-mi vină și mie rândul”. De cele mai multe ori, șefii trec pe listă persoane care se apropie de vârsta pensioării. În schimb cer de la “indicatori” să le dea lor acele sporuri pe perioada încasării.

Sursa foto: Laurențiu Daniel Ionescu

“Indicatorul” acceptă deoarece sporul este pentru 6 luni, dar pensia este “pe viață”, iar cum polițiștii se pensionează devreme, au destul timp în față să se bucure de o pensie mărită cu până la 50%.  Acesta este un fenomen despre care se știe în Poliția Română, dar despre care se vorbește rar. Tocmai de acea ofițerii Direcției Generale Anticorupție din cadrul MAI reușesc cu greu să probeze astfel de fapte. Un astfel de caz este și cel al comisarului Iulian Beutoru, despre care DNA afirmă că l-a instrumentat împreună cu ofițerii DGA și a avut la bază unul dintre rarele denunțuri ale unui “indicator”. Probabil că nici nu ar fi existat acest denunț dacă “indicatorul” nu ar fi rămas fără “sporul de excelență” promis de șeful său direct.

Interes scăzut pentru procesul în cauză

La ora anunțată pentru începerea ședinței pe holul din fața sălii de judecată nu era mai nimeni. Încercam să-mi dau seama care ar fi inculpatul și care sunt cei doi martori ce urmau să fie audiați la ședința de azi. Inițial, am bănuit că persoana care se așezase lângă mine, așteptând să se deschidă sala, este inculpatul. După începutul de chelie din vârful capului, specific celor care poartă caschetă o vreme îndelungată, mi-am zis că el este polițistul inculpat. Mai ales că îmi șoptise cineva că este vorba despre un bărbat corpolent, iar cel pe care pusesem ochii era corpolent bine.

M-am înșelat parțial. Bărbatul de lângă mine era polițist, dar nu inculpatul, ci unul dintre martori. Martorul care avea s-o scoată din sărite pe judecătoare  Comisarul Iulian Beutoru, inculpatul, era ceva mai încolo, împreună cu avocatul său. Stăteau pe bancă și discutau aprins agitând niște coli de hârtie. Am aflat mai târziu că erau documente de la dosar despre care abia luaseră la cunoștință.

Cel care mi-l descrisese pe Iulian Beutoru a avut dreptate. Comisarul inculpat este un bărbat la vreo 2 metri și în jur de 200 de kilograme. Genul de fost sportiv, aruncător de ciocan sau judocan de categorie supergrea. Brunet cu părul des și sprâncene stufoase. Pe cât este de mare, am remarcat că are o voce de copil, care nu se potrivește cu fizicul impunător. Nu a fost audiat cu ocazia acestei ședințe de judecată, dar a intervenit de câteva ori, exasperat de martorul propus de acuzare, cel care a reușit să o irite și pe judecătoarea Gargalea.

Primele ar fi trebuit acordate celor care au avut misiuni în pandemie

Primul martor a fost cel propus de apărare. Se numește de Marcel Bocșa și este ofițer specialist la Academia de Poliție. Confirmă că se cunoaște cu inculpatul, că sunt colegi de serviciu. De asemenea este coleg de serviciu cu ceilalți doi protagoniști ai cazului dezbătut în dosar. Cei doi ofițeri sunt Ion Ganea și Cristina Moise. Ambii au fost propuși de către șeful lor de atunci, Iulian Beutoru, la prima de excelență, adică la sporul de salariu Petru cele 6 luni. Dar cum Biroul de Control Intern avea alocat un singur “indicator”, cei doi au ajuns la votul membrilor care au participat la ședința de comandă. În final a câștigat Ion Ganea iar Cristina Moise l-a reclamat pe șeful ei.

A susținut că Iulian Beutoru i-a propus schema cu sporul care pe hârtie să fie al ei, iar în realitate să îl dea lui. Mai departe nu s-a înțeles dacă a acceptat sau nu, dar cert este că nu a fost aleasa juriului. Au fost două runde de vot, una în care cei doi au ieșit la egalitate și a doua în care a câștigat Ganea. Acum instanța vrea să afle în cadrul cercetării judecătorești cum a votat Iulian Beutoru și pe cine a favorizat dintre cei doi.  Martorul Bocșa susține că cel care a câștigat a fost decis la sugestia rectorului de atunci al Academiei de Poliție, care a cerut să fie respectată o adresă venită din MAI și care stipula că primele să fie acordate cu prioritate celor care au fost în misiune în perioada pandemiei.

Criteriile sunt tot timpul aceleași

Al doilea martor a fost Cristian Paul Matei. Acesta a apucat să între în sală în timp ce încă se mai citea și se aduceau modificări declarației primului martor. Confuzia a durat câteva clipe după care lucrurile s-au lămurit. Primul martor a ieșit din sală, iar al doilea a urmat la declarații. În prezent este ofițer la Resurse Umane în cadrul Academie de Poliție, dar a fost șef la Control Intern. Mărturisește că îl cunoaște pe inculpat din perioada studenției pe când el, martorul lucra ca preparator universitar. El este cel care l-a ajutat pe inculpat să se mute de la Poliția Ilfov la Academia de Poliție. De asemenea a participat la ședința de comandă în care s-au decis beneficiarii sporurilor de excelență. Este chiar cel care a întocmit procesul verbal al ședinței.

Președinta instaței a vrut să între direct în miezul problemei și a întrebat cum s-a votat în ședința de comandă, însă martorul a ținut să explice în amănunt mecanismul. Cu această ocazie am aflat că Ministerul de Interne alocă numărul de “indicatori” în funcție de umărul de lucrători din respectiva uitate. Academiei de Poliție îi revenise la acel moment 28 de “indicatori”, adică 28 de oameni aveau să primească sporul pe 6 luni. Instanța mai vrea să afle criteriile pe baza cărora se acordă aceste prime.

“Criteriile sunt prevăzute în legislație. Este un ordin secret de serviciu, S7/2018. Nu pot să citez din el ca să nu încalc legislația dar interpretând, fiecare șef de structură trebuie să-și întemeieze nota de fundamentare pe criteriile trecute în Ordin”, a explicat martorul. De asemenea a mai menționat că aceste criterii sunt tot timpul aceleași.

“O pun cum trebuie dar nu vrea să răspundă”

“Care sunt criteriile pentru care cei doi lucrători de la Control Intern au fost propuși de inculpat pentru primă?”, insistă să afle instanța. “Singurul criteriu este îndeplinirea sarcinilor de serviciu din fișa postului. Noi, la Academie, nu salvăm vieți omenești, nu participăm la misiuni de salvare etc”, a răspuns martorul.

Instanța îi cere martorului să își amintească cum a votat inculpatul, pe care dintre cei doi propuși de el i-a și susținut. “I-a propus pe amândoi, dar s-a abținut de la vot. I-a lăsat pe ceilalți din comisie să voteze”, a răspuns martorul. Cam din acest moment, declarațiile martorului au început să provoace nemulțumire, nu doar pentru inculpat ci și pentru instanță. Faptul că a fost cel care a întocmit procesul verbal al ședinței dar nu își mai amintește cum a votat inculpatul Beutoru, chiar a scos-o din sărite pe judecătoare. Aceasta i-a dat martorului copia procesului verbal întocmit de el și abia primit la dosar de la Academia de Poliție. Ca să-i împrospăteze memoria. La un moment dat avocatul apărării intervine abrupt:”Doamna Președinte, tot nu m-am lămurit…”

“Nu v-ați lămurit pentru că nu o puneți (întrebarea) cum trebuie, domnule avocat!”, i-a reproșat judecătoarea. “Ba da, o pun cum trebuie! Dar nu vrea să răspundă, doamna Președinte”, a replicat avocatul. Instanța are o altă abordare pentru a-l determina pe martor să răspundă la întrebările apărării. Acesta oferă iar niște explicații aparent lămuritoare. “Acum v-ați lămurit, domnul avocat? V-ați lămurit dar nu sunteți mulțumit, asta e altceva…”, glumește președinta.

Conducerea Academiei știa despre situație înainte de vot

Când lucrurile păreau să se afunde în chestii banale a venit bomba din partea martorului. Mărturisește că știa de la denunțătoarea Cristina Moise despre propunerea  lui Beutoru de a-i acorda sporul doar pe hârtie, pentru pensie, iar el să încaseze efectiv banii timp de 6 luni. “Am comunicat aceste aspecte conducerii Academiei și am întrebat-o dacă are vreo probă. Știam că am obligația să sesizez organele abilitate. Mi-am informat superiorul…”, a mai spus martorul. “De când o cunoaște martorul pe Cristina Moise și ce relații are cu ea?”, intervine avocatul apărării. “Ne cunoaștem din Academie și am o relație colegială cu aceasta. Am fost șeful ei și al inculpatului. Am fost șef la Control Intern”, a răspuns martorul, ridicând și mai multe semne de întrebare celor prezenți la audiere.

Când credeam că audierea s-a terminat, inculpatul Iulian Beutoru s-a ridicat și a cerut instaței să-i permită să îi adreseze o întrebare martorului. Instanța i-a încuviințat,  așa că  acesta i-a cerut martorului să-și amintească schimbul de replici dintre inculpat și rectorul Academiei în legătură cu persoana aleasă pentru premiere. Pentru că răspunsul martorului l-a nemulțumit, inculpatul a răbufnit adresându-i-se direct martorului. Instața a intervenit și i-a cerut să nu mai intervină neîntrebat în timp ce avocatul a încercat să-l calmeze și i-a cerut să stea jos.

Judecătoarea i-a criticat pe cei de la Academia de Poliție și drept pedeapsă i-a chemat pe toți la audieri

Ședința de judecată s-a încheiat furtunos. Președinta instanței l-a certat pe martor pentru felul în care se întocmesc actele în instituție. “La nivelul Academiei de Poliție unde ar trebui să fie reguli clare, este foarte greșit să se ajungă să nu se știe cine a votat și cum a votat! Este o lipsă de transparență. Dacă faceți așa în continuare este nelegal”, a avertizat judecătoarea, vădit nervoasă. A vrut să știe dacă ședințele de comandă sunt filmate sau înregistrate. Martorul a confirmat că există echipamente tehnice dar nu au fost folosite.

“Pentru că nu ați făcut lucrurile cum trebuie o să ajung în situația ca să-i audiez pe toți cere au participat la ședința de comandă. Cum vreți să stabilesc adevărul când unul spune ceva, altul altceva? Din amintiri ?”,  a răbufnit președinta instanței. Așa că a luat decizia de a se suplimenta probatoriul. “Să fie citate în calitate de martori celelalte persoane care au participat la procesul de vot și care nu sunt trecute la martori. Și persoanele care au votat și cele care au asistat la procesul de vot”, a dictat aceasta grefierei pentru a se redacta în încheierea de ședință. Așa că, pentru lămurirea cauzei, urmează să fie audiați toți cei care s-au aflat în sala de ședințe, de la rectorul de atunci al Academiei de Poliție, Cătălin Andruș, până la reprezentanții sindicatelor care au participat la ședința cu pricina, dar nu au avut drept de vot.