Exclusiv. Davos 2026 și „vitrina puterii”. O lume în mișcare se definește prin tehnologie și alianțe

Forumul Economic de la Davos. Sursa foto Arhiva EVZ

Într-un context internațional marcat de instabilitate, fragmentare geopolitică și competiție economică tot mai dură, Forumul Economic Mondial de la Davos rămâne unul dintre puținele spații în care elitele politice, economice și strategice ale lumii se întâlnesc față în față. Evenimentul va avea în perioada 19–23 ianuarie 2026, la Davos-Klosters, în Alpii elvețieni.

Chiar dacă nu produce decizii cu caracter obligatoriu, Davosul continuă să fie un barometru al direcțiilor globale și un loc-cheie al diplomației informale. „Forumul de la Davos are o importanță foarte mare, nu neapărat de decizie, dar este o vitrină globală și mai ales un loc informal al diplomației”, explică analistul de politică externă Ștefan Popescu în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei. 

În opinia sa, miza principală a Forumului de la Davos nu este semnarea de acorduri, ci transmiterea de mesaje strategice, poziționarea statelor și conturarea unor alianțe de idei care pot influența ulterior deciziile formale.

Davosul, mai mult decât o conferință

Ștefan Popescu specifică faptul că, de-a lungul timpului, Forumul Economic Mondial a funcționat ca un spațiu de anticipare a marilor transformări globale, de la globalizare și crize financiare, la tranziția energetică, digitalizare și, mai recent, inteligență artificială și reconfigurări geopolitice. 

Prezența liderilor politici, a marilor corporații, a instituțiilor financiare și a experților în securitate transformă evenimentul într-un nod de influență greu de ignorat. „Este una dintre cele mai reprezentative întâlniri la nivel mondial pe teme economice”, spune și Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de Apărare Națională. 

„Forumul de la Davos este relevant pentru că ne arată în ce direcție se îndreaptă lumea și cum trebuie să ne adaptăm”, a detaliat el în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei. 

Iulian Fota declară faptul temele discutate la Davos, de la lanțuri de aprovizionare și securitate energetică, până la tehnologii emergente, „au implicații directe asupra securității naționale și a poziționării statelor într-un sistem internațional aflat în tranziție”.

România și miza vizibilității

Pentru statele mici și mijlocii, precum România, Forumul Economic de la Davos nu oferă vizibilitate automată. Ștefan Popescu spune că participarea trebuie gândită strategic. 

„O țară ca România, care nu beneficiază în mod automat de audiența pe care o au țările relevante din punct de vedere politic, economic, strategic, are nevoie să fie reprezentată de oameni cu capacitatea de a transmite mesaje”, a explicat analistul.

El atrage atenția asupra riscului ca prezența țării noastre să fie redusă la gesturi simbolice, fără substanță strategică. „Nu numai de a-și face fotografii, ci de a da comunicate triumfătoare în țară”, punctează el. Ștefan Popescu sugerează că Davosul nu este un exercițiu de imagine internă, ci unul de poziționare externă.

În actualul context geopolitic, această poziționare devine cu atât mai importantă cu cât România se află într-o zonă de contact între mari falii strategice. 

„Țara noastră, mai ales în acest context de transformare a peisajului internațional, are nevoie de ancore”, spune Popescu. El face referire la poziția țării între spațiul euro-atlantic și vecinătatea estică dominată de Rusia.

O lume în tranziție și temele Davosului

Tema ediției din 2026 reflectă tocmai starea de tranziție globală. „Este legată, în primul rând, de cum să cooperezi într-un peisaj în schimbare”, explică Ștefan Popescu. Accentul cade pe adaptare, cooperare și pe rolul noilor tehnologii ca motor economic și instrument de influență geopolitică.

Inteligența artificială, digitalizarea, tranziția verde și relația cu marile puteri emergente, precum India sau statele ASEAN, se află în centrul discuțiilor. 

„Agenda României și mesajele României ar trebui să aibă capacitatea să fie relevante pentru temele de discuție de la Davos”, mai subliniază analistul.

 Cu alte cuvinte, simpla prezență nu este suficientă. „Contează conținutul mesajelor și capacitatea de a le conecta la marile teme globale”, a completat Iulian Fota.