Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Europarlamentarii români au o prezenţă bună în Parlamentul European (PE) şi o "fidelitate" crescută faţă de grupul parlamentar din care fac parte, se arată într-un studiu dat publicităţii, astăzi, de Institutul de Politici Publice (IPP) intitulat "Cum muncesc europarlamentarii?".
IPP a lansat, în premieră pentru România, o bază de date electronică despre activitatea tuturor europarlamentarilor din cele 27 de ţări membre ale UE.
Astfel că, printre cei mai conştiincioşi europarlamentari români, în sesiunea septembrie-decembrie 2007, se numără democrat-liberalul Marian-Jean Marinescu, social-democratul Adrian Severin şi liberalul Cristian Silviu Buşoi, prezenţi la lucrările PE în proporţie de 88,46%.
Printre chiulangii se numără, conform studiului, social-democratele Rovana Plumb cu o prezenţă de 53,85%, Daciana Sârbu cu 57,69% şi Silvia-Adriana Ţicău cu 65,38%.
Prezenţa bună pe ansamblu a europarlamentarilor români la lucrările PE a fost explicată de cei de la IPP prin faptul că sistemul de sancţiuni în cazul neparticipării la şedinţe este destul de drastic. Doru Franţescu, reprezentant IPP, a subliniat că absenţa de la mai mult de jumătate din şedinţele de plen se penalizează cu "tăierea" la jumătate a drepturilor băneşti ale "contravenientului".
În plus, directorul IPP, Violeta Alexandru, a precizat că mentalitatea generală a europarlamentarilor este diferită de cea existentă în Parlamentul României, majoritatea celor de la Bruxelles fiind serioşi în ceea ce priveşte prezenţa la lucrări.
Românii sunt loiali grupului de provenienţă
Cât priveşte "fidelitatea" europarlamentarilor români faţă de grupul parlamentar din care fac parte, aceasta este cuantificată la cote dintre cele mai ridicate, dovedind că printre aceştia sunt, practic, foarte puţini cei care nesocotesc deciziile grupului asupra unei chestiuni ce urmează să fie supusă la vot.
Astfel, proporţia de loialitate faţă de grup se situează, indiferent de apartenenţa politică, la cote foarte înalte, între 99,53% şi 93,01%.
Aplicaţia electronică lansată astăzi de cei de la IPP prezintă, de asemenea, statistici pe baza tendinţelor la vot ale grupurilor parlamentare din cele 27 de state membre, măsurând, totodată, convergenţa la vot între grupuri politice, în funcţie de domenii legislative.
Este de menţionat că au fost luaţi în calcul, în acest model statistic, doar cei 13 europarlamentari români care au îndeplinit această funcţie pe toata durata sesiunii septembrie – decembrie 2007. Ca urmare a alegerilor europarlamentare ce au avut loc la finalul anului trecut în România, un număr de 22 de europarlamentari români au fost înlocuiţi începând cu data de 10 decembrie 2007.
Pentru o cât mai bună acurateţe şi relevanţă a datelor furnizate, Institutul pentru Politici Publice a decis să nu prezinte încă date statistice referitoare la europarlamentarii care au deţinut această funcţie pentru un interval mai scurt de timp decât al sesiunii septembrie-decembrie 2007.
(14:24)
Recomandările noastre
