Mostra de coregrafie semnata de Maurice Bejart a strans minute in sir de aplauze si un entuziasm sincer din partea publicului, vineri si sambata, la spectacolul "L'Amour - la Danse" de la Teatrul National din Bucuresti.
In cele doua seri - organizate in cadrul Intalnirilor JTI, cu prilejul Festivalului „George Enescu” - peste 2.000 de spectatori au urmarit colajul din creatiile mai vechi ale coregrafului, unite de acelasi fir dramaturgic, al Romeo si Julietei.
Daca publicul s-a delectat pe deplin, pentru unii ochi critici, „best of-ul” lui Bejart, cum a fost numit, nu a avut alura unei astfel de selectii. Criticului Liana Tugearu i s-a „strans putin inima” la spectacolul Companiei Bejart Ballet: „Bejart-ul pe care l-am vazut in aceste doua seri m-a intristat, pentru ca selectia nu a fost foarte fericita. Fragmentarea nu i-a dat ocazia spectatorului sa prinda foarte bine ideea, iar coregrafia era a anilor ‘70, ‘80, nu a anului 2007. Coregraful parca s-a desprins de contextul cultural de astazi si a prins ca-ntr-o etuva un spatiu care n-a mai venit in contact cu evolutia miscarii in dans”.
Beatrice Rancea, in schimb, a fost fermecata de „L’Amour - la Danse”. „A fost impresionant. In afara limbajului coregrafic al lui Béjart, pe care-l recunosti indiferent de muzica folosita, impresionanta a fost trupa.
De mult nu am mai vazut atatia oameni frumosi la un loc, pe scena. Dansatorii sunt foarte bine antrenati si stapanesc foarte bine atat limbajul clasic, cat si cel modern. In energia lor isi gaseste Bejart resursele”, e de parere regizoarea.
In lipsa lui Maurice Bejart, care a implinit 80 de ani, cei 35 de dansatori au fost condusi de Gil Roman, succesorul coregrafului.
Recomandările noastre
