Mă uit la fiu-meu, de 12 ani, cum îşi cară ghiozdanul în spate venind de la şcoală şi un val de compasiune mă inundă.
Există un monstru undeva în jur, ne suflă în ceafă şi ne vânează, dar n-am să-i vorbesc despre el. E prea mic, deşi inevitabilul se va produce: balaurul birocratic îl va înghiţi într-o zi ca pe-o firimitură şi toată existenţa lui se va dizolva într- un cazan de resemnări şi dezamăgiri. Monstrul acesta birocratic îşi arată rar faţa la televizor, are o halenă urât mirositoare şi un creier minuscul. L-am văzut cum arată la ultima audiere a ministrului Daniel Funeriu în Comisia de Învăţământ a Camerei Deputaţilor. Agresivitatea primitivă a deputatului PSD Cristian Dumitrescu, maniera senilă de-a bate câmpii a Ecaterinei Andronescu şi retorica foarte constipată a lui Funeriu au fost punctele care, odată unite, dau conturul monstrului birocratic: o balenă nesătulă, înghiţind destinele celorlalţi odată cu tot aerul din jur. Învăţământul românesc este în esenţă neschimbat din anii '50. După canoanele Ştiinţelor educaţiei, în România se practică metoda sovietică de predare. Curricula, conţinutul manualelor, împărţirea materiei în ore, limbajul şi tehnicile de predare sunt încremenite în sălile de clasă din momentul implementării lor după Al Doilea Război Mondial. Şcoala sovietică nu a avut chiar cele mai proaste rezultate din lume dar ar trebui să ne asumăm oficial această alegere şi să o argumentăm. Copiii încolonaţi în careu, pas de defilare şi burta pe carte până la crearea omului de tip nou! Tot ce am făcut în 20 de ani sunt chestiuni tehnice: scoaterea notelor din ciclul primar, introducerea mediilor din gimnaziu în evaluarea examenului de capacitate şi eliminarea treptei a II-a de liceu. Nu am zgâlţâit fundamentul predării în învăţământul românesc, nu am schimbat esenţialul: ceea ce învaţă elevii. Bacalaureatul corect din 2011, tot o măsură tehnică, este urmat acum de întoarcerea la aceleaşi materii şi la aceleaşi manuale. Dacă Daniel Funeriu se ţine tare şi în 2012 - şi suspansul e mare pentru că suntem la mâna monstrului birocratic - vom avea iarăşi un Bac cu promovare de 50%. Dar tot la aceleaşi manuale ne vom întoarce. Între un Cristian Dumitrescu grobian şi un Daniel Funeriu sfios şi neînchegat există o singură diferenţă: al doilea este răul mai mic. Dar asta nu ne foloseşte la nimic. Actualul ministru al Educaţiei ne distrage atenţia cu reforme tehnice când datoria sa este să schimbe programa. Refuză să discute subiectul pentru că el însuşi e un mic pasager pe spinarea monstrului birocratic. Funeriu trebuia să fie omul care să schimbe din temelii sistemul de predare şi materiile din şcoala românească, acum pentru o sută de ani, şi cred că nici el nu se vede în acest rol. O curriculă cu alte materii, cu alt număr de ore, cu alte lecţii, cu un sistem de predare îndreptat spre creativitate şi latura practică a cunoştinţelor, cu ghiduri metodologice prin care profesorii să se reinventeze ei înşişi - asta aşteptam de la Daniel Funeriu. Fizica din şcoală e predată într-o limbă de lemn, pornind de la formula scrisă pe tablă, abstractă, de neînţeles. Acidul sulfuric de la chimie se combină cu azotul într-un mod nedescifrat, iar lista celor 200 de lecturi obligatorii în clasa a VI-a cuprinde toţi triştii din literatura română, de la Hogaş şi Vlahuţă până la Geo Bogza şi Galaction. Totul e formalizat, abstract şi rece, lipseşte metoda investigaţiei, descoperirea prin experiment ca ancore în memorie. Totul e făcut să distrugă interesul. Gândirea critică este suprimată, tinerii nu-şi formează modele de gândire şi nici n-au chef să preia ce li se bagă pe gât. După 20 de ani, nimic nu-ţi rămâne, nimic nu te ajută. Examenele depind aproape exclusiv de dopajul individual, prin meditaţii, învăţământul de masă aproape pierzându-şi sensul. Profesorii se plâng că salariile nu-i motivează, iar generaţiile care ies nu sunt capabile să asigure creşterea economică, pentru a putea creşte lefurile dascălilor, învârtindune într-un cerc vicios. În tot acest timp, monstrul birocractic aberează pe teme nesemnificative - Andronescu vrea studenţi fără Bac, iar Emil Boc e preocupat de problema uniformelor. Nu hârjoana Putere- Opoziţie este esenţială, isteriile mogulilor sau demagogia Puterii nu reprezintă nimic în fond. Daniel Funeriu avea un lucru important de făcut, ceva esenţial, ceva durabil, ceva ieşit din sfera actualităţii derizorii. Şi nu face nimic.
Recomandările noastre
