Nu am nici cea mai mică intenţie să legitimez lovitura de forţă dată de Dan Voiculescu.

Participarea la referendum înseamnă, oricum aş vota, că susţin acţiunea lui Ponta şi Antonescu, că accept o procedură nedemocratică, că sunt de acord ca, de acum înainte, preşedintele României să fie demis de fiecare dată când majoritatea parlamentară are altă culoare politică. Îl înţeleg pe Băsescu, care cere oamenilor să vină la vot: obligaţia sa, de preşedinte ales, este să cheme electoratul să participe la orice scrutin liber şi corect. Iar datoria sa de om politic este să afirme că se supune "judecăţii poporului" (ce clişeu ieftin!). Însă, eu nu cred că acest scrutin este "corect". De la bun început, Parlamentul a ignorat cerinţa din Constituţie potrivit căreia preşedintele poate fi suspendat doar pentru "fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei". Dincolo de faptul că judecătorii de la Curtea Constituţională nu au constatat astfel de fapte, eu nu consider că şefului statului i se poate limita libertatea de expresie. Am spus acest lucru şi în 1996, când s-a încercat suspendarea lui Ion Iliescu pentru că a criticat deciziile judecătoreşti de retrocedare a caselor naţionalizate. A fost vina procurorului general, care s-a năpustit, slugarnic, să declanşeze recursuri în anulare, precum şi a judecătorilor, care au blocat retrocedările. Iliescu, un fost comunist, nu a făcut decât să exprime ceea ce credea el şi electoratul său. Scrutinul de la 29 iulie nu este corect nici pentru că a fost precedat de o serie de ordonanţe de urgenţă şi de decizii ale Parlamentului, unele emise cu încălcarea Constituţiei, având drept unic scop relaxarea condiţiilor de înlăturare a lui Traian Băsescu. Guvernul USL a abuzat de puterea sa pentru a distorsiona regulile jocului, cu mai puţin de o lună înainte de organizarea referendumului. În aceste condiţii, este datoria celor care au iniţiat o astfel de procedură abuzivă să-i aducă la vot pe cei care cred că un "Jos Băsescu" poate justifica orice. Într-o democraţie modernă este nevoie de un sistem de "check and balances". În cazul unei guvernări USL, care a demonstrat cât de adânc este controlul pe care vrea să-l impună asupra societăţii, un astfel de mecanism este cu atât mai necesar. Un preşedinte de o altă culoare politică decât Ponta sau Antonescu este cu atât mai util cu cât el este cel care semnează decretele de numire a viitorilor şefi ai DNA şi ai Parchetului General. Din nou o spun: nu este vorba despre Băsescu. Este vorba despre stabilitatea instituţiilor, despre respectarea regulilor şi despre cât se poate de necesara coabitare, chiar dacă acest cuvânt nu spune nimic pionierilor din grădiniţa lui Ion Iliescu. Nu mă interesează, în acest moment, calcule politice în care să analizăm ce se întâmplă dacă referendumul este invalidat, dar 99% din cei care votează sunt pentru destituirea lui Băsescu. Este evident că actualul preşedinte nu are cum să convingă peste 50% din alegători să-l suţină, în doar trei săptămâni de campanie. Şi este uşor de anticipat şi cum va funcţiona maşinăria de propagandă a Antenei 3. Dar nu-mi pasă de ceea ce vor spune Gâdea, Badea şi Ciutacu. Prefer să mă gândesc la ziua de 30 iulie, zi în care sunt şanse ca Crin Antonescu să fie dat afară din Cotroceni. Dacă-l lasă Dan Voiculescu să plece... Nu am nici cea mai mică intenţie să legitimez lovitura de forţă dată de Dan Voiculescu.