Piața construcțiilor ar putea suferi în urma creșterii prețurilor materiilor prime și materialelor necesare. La acești factori negativi se adaugă și aplicarea neuniformă a legislației achizițiilor publice. Anunțul a fost făcut de ARCA.

Factorii prezentați se pot manifesta prin insolvențe și falimente ale firmelor de construcții. Pe lângă acestea se poate lua în calcul și blocarea proiectelor aflate în derulare.

Cumulând toți acești factori s-ar putea ajunge la un efect negativ asupra PIB-ului și a bugetului de stat. Pentru a evita un dezastru economic autoritățile publice centrale ar trebui să intervină cât de repede posibil.

Salvatorii PIB-ului din 2020

În 2020, domeniul construcțiilor a avut cea mai mare contribuție la evoluția PIB (+0,6 pp), alături de domeniul Informații și Comunicații (+0,6 pp), potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Sectorul construcțiilor, cel care a împiedicat o scădere mai drastică a PIB în 2020, este într-o situație extrem de dificilă, din cauza creșterii fără precedent a prețurilor internaționale la materii prime și materiale, dublată de blocaje în lanțurile de aprovizionare.

Modificarea prețurilor a început după jumătatea anului 2020 pentru toate categoriile de materii prime și materiale de construcții, iar creșterile au ajuns și până la 40% pentru anumite componente, un nivel record având în vedere intervalul de timp în care au avut loc.

Legea achizițiilor publice conține mecanisme de abordare și corectare a situațiilor în care prețurile cresc accelerat. Problema este, însă, că aceste prevederi sunt aplicate discreționar sau nu sunt aplicate deloc de autoritățile centrale și locale, în lipsa unor directive clare, precise și unitare.

Soluțiile pentru evitarea acestei crize

ARCA propune câteva soluții pentru criza din construcții și infrastructură:

-aplicarea în contractele de achiziție publică în derulare a unor formule de actualizare a prețurilor (formule de escaladare/ajustare polinomiale);

-obligarea autorităților contractante să actualizeze valorile estimate ale investițiilor publice la data lansării licitației și să prevadă formule de ajustare polinomiale cu aplicabilitate de la începerea execuției sau prestării serviciilor;

-folosirea mecanismelor de modificare/variație din contractele de achiziție publică care au astfel de prevederi sau a celor permise de Legea achizițiilor publice și acceptarea plății diferențelor de prețuri de materii prime și materiale, fie prin acceptarea formării de prețuri noi, fie prin plata diferenței neacoperite, prin formula de ajustare;

-modificarea sursei indicilor și legarea acestora de oscilațiile din economia reală (bursele de mărfuri interne și internaționale, și nu indicele de inflație).

Prețuri exagerate

Încă din aprilie 2020, ARCA a semnalat în mass-media și în discuțiile avute cu factorii de decizie de la nivel local și central că se va produce o creștere spectaculoasă a prețurilor materiilor prime și materialelor pentru construcții și a avut la bază elemente concrete:

– pandemia a redus în mod forțat capacitățile de producție mondiale și a afectat fluxurile de transport internațional;

– majoritatea materialelor sau materiilor prime pentru construcții se importă: geosintetice (în principal din Italia, Franța), parapet (Italia), vopseluri pentru marcaje rutiere (Italia), țevi și cabluri pentru lucrările de rețele de utilități (Turcia, Rusia), bitum (Polonia, Ungaria, Serbia), oțel beton (Republica Moldova, Rusia, Turcia);

– producătorii interni sunt foarte puțini și fie depind de importuri de materie primă din state non-UE (China, Turcia, Rusia), fie produc în cantități foarte mici sau o gamă redusă de produse;

– reducerea consumului mondial de produse derivate din țiței a dus la scăderea ofertei de bitum, care este un produs rezidual al rafinăriilor. Scăderea ofertei a condus automat la creșterea prețurilor. În T4 2020, au apărut și alte cauze: state precum Turcia, Federația Rusă și China au implementat măsuri de protecție a piețelor proprii, reducând exporturile de materii prime și de materiale de construcții, în încercarea de a-și susține propriile economii; furnizorii de pe piața internă nu au mai constituit stocuri, pentru că nu au mai avut predictibilitate asupra prețurilor și termenelor de livrare; creșterea cererii de materiale de construcții, datorată creșterii activităților în construcții.