În încercarea de a limita drepturile salariale câştigate de bugetari în instanţă în ultimii doi-trei ani, executivul i-a retras Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) prerogativa de a se pronunţa pe astfel de cazuri.
"Războiul" dintre bugetari şi instituţiile statului pe marginea sporurilor şi a salariilor reduse sau eliminate, început în 2007, se joacă acum pe terenul executivului, care a amânat în ultimii ani, succesiv, plata drepturilor câştigate de aceştia în instanţă, a căror valoare se ridică la aproape două miliarde de euro, potrivit ultimelor estimări ale Ministerului de Finanţe. Mai mult, pentru a se asigura că angajaţii statului vor avea mai puţine şanse de câştig, executivul a decis, în 2008, să limiteze prerogativele CNCD-ului în materie, în ciuda faptului că instituţia reprezintă organismul naţional pentru egalitate din România, aşa cum există în toate statele europene, dar şi partenerul la nivel naţional al celei mai ample campanii a Comisiei Europene, "Pentru Diversitate. Impotriva Discriminarii". Luptă dură pe salarii din 2007 Totul a început în 2007, când CNCD a înregistrat o creştere a numărului de petiţii pe această temă venite de la bugetarii nemulţumiţi. "Au apărut foarte multe cauze legate de salarii, în special fiind vorba despre sporuri care nu s-au mai plătit, cu o nouă creştere şi în 2008. Însă, printr-o decizie din 2008 a executivului, noi nu ne mai putem pronunţa asupra actelor normative ce reglementează drepturi salariale", a declarat Istvan Haller, membru în Consiuliul Director al CNCD într-un interviu acodat EVZ. Acesta a explicat că, înainte, ei puteau constata discriminarea şi puteau face o recomandare pentru a îndrepta situaţia. "Acum, doar Curtea Constituţională a României (CCR) poate să constate că există o contradicţie în ceea ce priveşte drepturile salariale ale angajaţilor statului", spune Haller. Motivul: "Bugetarii care au dat statul în judecată au invocat în instanţă deciziile noastre, iar instanţele de cele mai multe ori le-au dat câştig de cauză. CCR a spus că aceste sporuri se pot acorda doar prin lege şi că instanţele au preluat un rol legislativ, dând astfel dreptate statului", a explicat reprezentantul CNCD. Instanţele, de partea bugetarilor "Ni s-a luat această jucărie, dar instanţele se pronunţă în continuare în favoarea salariaţilor. Iar în cazul în care nu constată discriminarea pentru sporuri, cei care nu le primesc înapoi pot merge oricum la CEDO, unde deja avem probleme, însă o să fie mai grav pe discriminare", a mai spus Haller. Oricum, adaugă acesta, "instanţele cer punctul de vedere al CNCD atunci când există pe rol un caz de discriminare şi de obicei ţin cont de el atunci când iau o hotărâre". La ei ajung în jur de 10.000 de astfel de cazuri pe an, susţine Haller, fiind în medie cam 10-20 de persoane care depun cererea de chemare în judecată a statului. Acesta povesteşte şi de unde a început acest conflict "financiar" între stat şi propriii angajaţi. "În 2007, în cazul legat de prima de Crăciun de la Ministerul Justiţiei, care se acorda doar pentru cei tineri, instanţa a decis că dacă acest drept nu este plătit uniform este discriminare". Însă magistraţii au avut un mare avantaj faţă de ceilalţi şi anume faptul că ei cunosc legea foarte bine şi tot ei sunt cei care dau hotărârile, a mai explicat Haller. Aproape un fenomen Iar situaţia aproape că a devenit un fenomen în România. "La noi există mii de hotărâri pe diferite sporuri, am luat în discuţie în jur de 40 de diferite cereri de sporuri de la bugetari, am avut mii de hotărâri din 2007 încoace, de când am început să primim sesizări", povesteşte reprezentantul CNCD. Însă, acesta spune că numărul foarte mare de cauze care ajung pe rolul instanţelor se datorează şi sistemului de la noi, unde fiecare bugetar trebuie să-şi facă dreptate în parte. "În alte ţări unde nu există jurisprudenţă, ca şi la noi, aşa cum e Olanda, dacă un poliţist câştigă în instanţă un drept salarial, nu mai trebuie să meargă apoi 20.000 de alţi poliţişti în instanţă pe aceeaşi speţă. Guvernul reglementează situaţia pentru toţi", menţionează Haller. Statistica de până acum arată că cel mai frecvent discriminaţi sunt vârstnicii şi femeile, cu cel mai mare număr de plângeri înregistrate. După efectele discriminării, persoanele cu dizabilităţi ar fi cel mai grav afectate, ca şi romii, susţine Haller. În 2009, din 700 de petiţii primite de CNCD, peste 300 vizau angajarea, 150 accesul la servicii, 80 deminitatea personală şi 20 educaţia. Discriminarea, despăgubită moral cu 10.000 de euro Însă, în general, în cauzele care au avut la bază un act de discriminare, instanţele nu au admis acordarea de daune morale ori s-au aplicat daune simbolice, de 1 leu. "Anul trecut, din câte ştiu, a fost prima dată când o instanţă a dat daune morale într-o sumă consistentă, de 10.000 de euro", spune Haller. Este vorba despre cazul bolnavilor de HIV/SIDA, ale căror date personale au apărut pe site-ul Primăriei sectorului 1 al Capitalei, caz în care CNCD i-a aplicat primarului Andrei Chiliman o amendă de 500 de lei. Unul dintre aceşti beneficiari a dat în jduecată prrimăria cerând daune morale de 10.000 de euro şi le-a obţinut. Toţi cei de pe listă au dreptul să dea în judecată primăria în mod similar şi practic ar putea câştiga la fel, susţine reprezentantul CNCD. Ulterior, în acest an, o altă instanţă a acordat daune morale în acelaşi cuantum, de 10.000 de euro, unei familii de romi din Mehedinţi, care au acuzat-o pe învăţătoarea fetiţei lor că nu a primit-o la cursuri din cauza etniei. "Chiar dacă justiţia română nu lucrează pe sistemul de precedent, în practică s-a creat o cutumă împărtăşită de judecători în ceea ce priveşte suma ce se poate acorda sub formă de daune morale, stabilită la valoarea de 10.000 de euro", a conchis Istvan Haller. Vedeţi aici cât au câştigat până acum bugetarii în instanţă.
Recomandările noastre
