Dr. Alexandra Dobre, președintele Asociaţiei Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă: „România trebuie să ia rapid măsuri pentru a ameliora situația persoanelor vârstnice”
- Dragoș Lefterescu
- 12 iulie 2024, 11:35
Conform previziunilor, populația UE va scădea pe termen lung, iar structura de vârstă se va schimba semnificativ în următoarele decenii. În România, fenomenul de îmbătrânire este peste media Uniunii, susține dr. Alexandra Dobre, președintele Asociaţiei Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, care ne-a prezentat soluțiile pe care statul trebuie să le adopte urgent pentru a ține sub control fenomenul.
La nivelul Europei, majoritatea statelor se confruntă deja cu îmbătrânirea populațiilor proprii. Germania are cele mai mari șanse să devină un stat puternic îmbătrânit. De asemena, Portugalia, Italia și Grecia tind să meargă în aceeași direcție. Proiecțiile demografice realizate de specialiști arată că populația UE se va micșora cu 5% până în 2070. Cele mai puternice scăderi se prefigurează în Letonia, Lituania, Bulgaria, Croația și România.
„Accelerarea procesului din România este demonstrată de îmbătrânirea populației cu 10-15% anual. Situația este extrem de îngrijorătoare. Dar ce mă alarmează și mai tare este că nici măcar nu discutăm despre asta”, a explicat dr. Alexandra Dobre, președintele Asociaţiei Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.
Potrivit specialistului, în lipsa unor unor politici publice clare, care să încurajeze creșterea natalității și îmbătrânirea activă și sănătoasă a populației, efectele vor deveni tot mai vizibile în scurt timp. „Vom asista la o creștere a costului asociat sănătății. Dar și la o presiune financiară uriașă asupra sistemului de pensii și asistență socială. De asemenea, și cheltuielile publice pentru sănătate vor crește”, a precizat dr. Alexandra Dobre, care a condus timp de patru ani și jumătate Centrul pentru Seniori al Municipiului București.
Riscuri și soluții validate
Președintele Asociaţiei Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă susține că îmbătrânirea inclusiv a populației active economic impune măsuri urgente. Ca de exemplu, aducerea în câmpul muncii a persoanelor vârstnice care încă dispun de capacitatea fizică și psihică necesară desfășurării activității. Dar și programe naționale de reconversie profesională.
„Din păcate, România nu are programe naționale de prevenție și nici ecosisteme cu aplicații în politicile sociale. Sunt foarte multe de făcut. Însă, categoric, trebuie să pornim de undeva și asta cât mai repede cu putință”, a subliniat dr. Alexandra Dobre.
Una dintre principalele direcții vizate este adoptarea și transpunerea în practică a conceptului de îmbătrânire activă. Acesta vizează optimizarea oportunităților pentru sănătate și securitate, în scopul îmbunătățirii calității vieții persoanelor vârstnice. De asemenea, se urmărește promovarea unui stil de viață sănătos, prin programe de prevenire a principalelor cauze de îmbolnăvire tipice vârstnicilor.
„Avem multe exemple de țări care deja implementează acest concept cu succes. Marea Britanie, Australia, Japonia, Suedia și Norvegia sunt modele de bune practici în acest sens. În toate aceste state există o abordare holistică în ceea ce privește îmbătrânirea populației. Iar ecosistemele funcționeză foarte bine în acest sens”, a menționat președintele institutului.
Statul face prea puțin în raport cu nevoia
România mai are însă foarte mult până să se apropie măcar de vreunul din aceste modele. Iar nivelul actual de implicare al statului român este insuficient, susține dr. Alexandra Dobre.
„Mă bucur însă că am reușit, la nivel național, să adoptăm Strategia Națională de Îmbătrânire Activă 2023-2030. Obiectivul său general este creșterea numărului de persoane vârstnice care reușesc să trăiască o viață independentă cât mai mult timp posibil. Dar și îmbunătățirea accesului la servicii adecvate de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice dependente”, explică specialistul.
Potrivit acestuia, în cadrul strategiei se pune accent pe promovarea unui stil de viață sănătos și activ. De asemenea, un alt aspect important este creșterea accesului la educație și la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții. În paralel, se urmărește îmbunătățirea accesului la tehnologie și la serviciile de comunicații, pentru ca seniorii să poată rămâne conectați cu familia și prietenii.
„Strategia reprezintă un pas foarte important în asigurarea unei vieți active și sănătoase pentru populația vârstnică din România. Prin implicarea societății civile și a organizațiilor neguvernamentale, lucrurile sunt puțin mai bine la nivel local. Dar, raportat la exemplele altor state, ceea ce se întâmplă în România anului 2024 nu este de ajuns. Și nici în raport cu nevoia reală”, punctează președintele institutului.
Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, un promotor de proiecte unicat
Pentru a compensa lipsurile acute din acest domeniu, dr. Alexandra Dobre a înființat în 2020 Asociaţia Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. „Mi-am dorit să îmi continui misiunea în acest domeniu și să fiu un promotor al conceptului de îmbătrânire activă în România. În numai patru ani de activitate, asociația a adunat peste 25.000 de membri, sute de voluntari și o echipă foarte mică. Dar care pune mult suflet în programele pe care le desfășurăm”, a explicat fondatorul asociației.
Printre principalele proiecte lansate se numără „Seniori de Colecție” și Congresul Național de Îmbătrânire Activă. Ambele sunt concepte unice în România.
Proiectul „Seniori de Colecție” aduce în fața publicului larg personalități ajunse la seniorat. Este vorba de oameni care au schimbat imaginea României post-decembriste și au conturat personalități, percepții și chiar destinele unor generații. Proiectul constă într-o serie de interviuri cu personalități precum: Elisabeta Lipă, Stela Enache, Dumitru Prunariu, Dumitru Constantin Dulcan, Leon Dănăilă, Maia Morgenstern, Corina Chiriac, Maria Dragomiroiu, Grigore Leșe etc. Evenimentele au adus împreună peste 20.000 de spectatori.
Congresul Național de Îmbătrânire Activă a fost lansat anul trecut. Evenimentul a reunit principalii jucători din piață în ceea ce privește serviciile oferite persoanelor vârstnice. Temele abordate pe parcursul celor două zile s-au centrat pe accesul seniorilor la serviciile de sănătate și îngrijirea pe termen lung, reconversia profesională, combaterea discriminării și abuzurilor, dar și pe rolul administrației în crearea de ecosisteme prietenoase cu vârstnicii.
„Am reușit să ducem mesajul nostru, legat de nevoia implementării conceptului de îmbătrânire activă, la peste 600 de persoane prezente în sală, 4.000 de participanți online, precum și la peste un million și jumătate de oameni, prin intermediul partenerilor media”, a declarat dr. Alexandra Dobre.
O nouă ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă în septembrie
Anul acesta, cea de-a doua ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă se va organiza pe 3 septembrie, la Grand Hotel Intercontinental.
„Congresul oferă un suport semnificativ pentru dezvoltarea de soluții și politici care să sprijine îmbătrânirea activă și sănătoasă în comunitate. Este un eveniment care reunește experți, cercetători și profesioniști din domeniul îngrijirii vârstnicilor. Dar și seniori, membri ai institutului, pentru a discuta și promova idei, practici și politici care încurajează îmbătrânirea activă”, a precizat președintele institutului.
Edița din acest an va include mai multe elemente de noutate. Astfel, congresul va avea un caracter internațional. Au confirmat deja participarea experți în domeniu din Marea Britanie, Turcia, Republica Moldova, Spania, Italia, Elveția și Norvegia, care vor prezenta modele de bune practici din țările lor. De asemenea, se va lansa și Proiectul național de securitate cibernetică în rândul seniorilor, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică (ICI București) și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și susținut de BCR, UNICREDIT și ACRONIS. O premieră va fi și lansarea numărului unic pentru donații, pentru finanțarea unui centru de zi multifuncțional pentru vârstnici. Nu în ultimul rând, evenimentul va include și o gală de premiere a companiilor, instituțiilor și persoanelor fizice care se implică în îmbunătățirea calității vieții seniorilor.
„Anul acesta ni se alătură și noi parteneri față de cei tradiționali. Ne bucurăm să avem alături de noi companii precum Senior Help, Fundația Vodafone, Loteria Română și Rezidența Katerini. Un astfel de eveniment nu ar putea fi posibil fără implicarea oamenilor de bine din aceste companii care cred în ceea ce facem noi și în necesitatea asigurării unei bătrâneți decente și demne pentru fiecare dintre noi. Ce construim acum nu este pentru prezent, ci pentru viitor. Pentru când fiecare dintre noi vom ajunge la vârsta a treia”, a concluzionat președintele Asociaţiei Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.
De pe 17 iulie se deschid înscrierile pentru Congresul Național de Îmbătrânire Activă. Locurile în sală pentru vârstnici sunt gratuite.
Toate detaliile sunt disponibile pe pagina de social media sau pe site-ul evenimentului: https://cndia.institutulpentruimbatranireactiva.ro
Pentru informații suplimentare, puteți folosi adresa de contact: imbatranire.activa@yahoo.com