Fostul adjunct al şefului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Aurelian Mihăilă, a negat marţi acuzaţiile aduse în dosarul lui Sebastian Ghiţă şi a foştilor şefi din Parchet şi Poliţie şi a arătat că nu este vorba decât o răzbunare din partea procurorului Mircea Negulescu.

Mihăilă a precizat că a aflat ulterior că Negulescu avea "o duşmănie ascunsă" faţă de el pentru că nu a stopat acţiunea în alt dosar în care erau implicaţi finul şi vărul lui şi a semnat în 2011 să se continue o anchetă împotriva lor.

"Nu am nicio legătură formală sau informală cu acest dosar. Nu aveam cum să furnizez niciun fel de informaţii despre Ispas Constantin. Susţinerea conform căreia în cadrul unei întâlniri la noi în sediu cu mine, Ispas şi Negulescu, în cadrul căreia domnul Ispas l-ar fi felicitat pe Negulescu pentru demersurile din acest dosar şi că eu aş fi spus lui Negulescu 'Când ajungi la familia Cosma să ne anunţi şi pe noi' e manipulativă din punct de vedere al interpretării pe care a dat-o procurorul Negulescu. Nu îmi aduc aminte să fi purtat acea discuţie (...) E o minciună sfruntată a lui Negulescu", a declarat Aurelian Mihăilă,citat de Agerpres.

Preşedintele completului i-a atras atenţia să păstreze declaraţia în limite profesionale, subliniind că este procuror şi ştie cum trebuie dată o declaraţie. "Înainte sunt om. Mă simt ca o victimă a unui viol la a 15-a, a 16-a reconstituire! Domnul Negulescu le-a pus cum a vrut el acolo", a explicat Mihăilă.

”Ce putem face cât timp e jupânul aici”

El a povestit despre o convorbire pe care a purtat-o la începutul verii anului 2013 cu procurorul Mircea Negulescu, care, în opinia sa, "încerca să se poziţioneze cumva în siajul său, fie al procurorului general Liviu Tudose.

"Singura discuţie legată de o eventuală anchetă ce ulterior a format obiectul dosarului 465 pe care am purtat-o cu Negulescu, sfârşitul lui mai, începutul lui iunie, moment la care acesta a făcut referire la o emisiune TV despre o navă intitulată 'Flaminia'. Discuţia a avut un caracter pur colocvial şi nu a mai fost abordat niciun alt subiect pe această temă. Precizez că, în context, Negulescu a relevat faptul ca în acel reportaj erau implicate 'firme de casă' ale domnului Mircea Cosma. Tot dânsul, cu acel prilej, prin limbajul corpului s-a îndreptat către biroul procurorului general Tudose şi a spus 'Ce putem face cât timp e jupânul aici?' Neîndoielnic se referea că o eventuală anchetă ar fi fost împiedicată de procurorul general", a susţinut Mihăilă.

Potrivit Agerpres, El a precizat că nu a încercat "nicio singură secundă" să împiedice demararea unei anchete în dosarul 465/P/2013 şi nu i-a spus niciodată procurorului Negulescu să nu se atingă de Răzvan Alexe, aşa cum pretinde procurorul. "Eu personal nu am avut niciun fel de legătură, formală sau informală, cu activitatea realizată în acel dosar. Nu aveam cum să furnizez niciun fel de informaţie domnului Ispas Constantin", a mai declarat Mihăilă.

El a afirmat că primul moment în care a luat cunoştinţă despre cursul dosarului 465/P/2013 a fost pe 18 sau 19 octombrie 2013, când a observat multă agitaţie în momentul în care a ajuns la serviciu şi a găsit pe site-ul Parchetului Curţii de Apel Ploieşti informaţii despre dosar.  "Pe 29 octombrie, într-o marţi, l-am rugat pe procurorul Negulescu să-mi dea şi mie referatul, dacă se poate, mai ales că spunea că o să-l dea şi la presă. În afara referatului, nu am mai intrat în posesia altor mijloace de probă din dosar. (...) Consider că a fost o răzbunare a domnului Negulescu la adresa mea", a mai spus Mihăilă.

Instanţa supremă a citit marţi actul de sesizare a instanţei şi acuzaţiile care li se aduc inculpaţilor. Aceştia nu au dorit să beneficieze de procedura simplificată, a recunoaşterii faptelor şi reducerii pedepsei.

Primul audiat, fostul adjunct al şefului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Aurelian Mihăilă, a spus că îşi menţine declaraţiile date anterior şi doreşte să facă o completare a acestora.

Avocatul fostului ofiţer de poliţie al DGA Ploieşti, Constantin Ispas, a cerut instanţei ca acesta să fie audiat în şedinţă secretă, deoarece natura informaţiilor pe care le va da ar putea fi din categoria celor nedestinate publicităţii.

Completul ÎCCJ a admis cererea apărătorului şi a continuat audierea în Cameră de Consiliu.

După audierea lui Ispas, având în vedere lungimea declaraţiilor primilor doi inculpaţi, instanţa a decis acordarea unui nou termen, pe 9 martie, pentru audierea fostului şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Prahova, Viorel Dosaru.

Potrivit avocaţilor din dosar, Liviu Tudose nu va da declaraţii la următorul termen, deoarece şi-a rezervat dreptul să facă declaraţii la finalul procesului.

Megadosarul de la Ploiești

Procurorii DNA Ploieşti l-au trimis în judecată pe 29 iunie 2016 pe deputatul Sebastian Ghiţă, alături de foşti şefi din Parchet şi Poliţie. Sebastian Ghiţă este acuzat de două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În dosar au fost deferiţi justiţiei Liviu Mihail Tudose, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru luare de mită, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii; Viorel Dosaru, la data faptelor şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Prahova, pentru luare de mită, trafic de influenţă, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, favorizarea făptuitorului; Constantin Ispas, ofiţer de poliţie, pentru trafic de influenţă şi folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, şi Aurelian Constantin Mihăilă, la data faptelor procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi cercetare abuzivă.

Potrivit anchetatorilor, în perioada iunie 2013 - primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate au obţinut informaţii confidenţiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informaţii nedestinate publicităţii fiind şi Sebastian Ghiţă.

DNA precizează că informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărire penală. "Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă i-a capacitat pe inculpaţii Tudose şi Dosaru să-i furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei", susţin procurorii.

Anchetatorii au reţinut că, în schimbul informaţiilor nedestinate publicităţii pe care le-a obţinut, Sebastian Ghiţă a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să îşi menţină funcţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere. Pe de altă parte, a acordat, conform DNA, magistratului Liviu Tudose sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale.