Aproximativ 30 de deţinuţi şi opt angajatori au fost prezenţi, astăzi, la o întâlnire organizată de Ministerul Justiţiei, destinată integrării în muncă a persoanelor condamnate penal. Reducerea pedepsei şi posibilitatea unui venit - ce-i drept, destul de mic - sunt avantajele deţinuţilor, pe când angajatorii s-ar putea alege cu o forţă de muncă ieftină.

Sunt însă şi mari probleme: motivaţia scăzută a deţinuţilor, lipsa de interes a unor penitenciare, neconsiderarea perioadei lucrate în penitenciar ca vechime în muncă şi reticenţa firmelor la angajarea de deţinuţi. Potrivit şefului Administraţiei Penitenciarelor, Ioan Băla, munca ar trebui să fie obligatorie printre deţinuţii fără probleme de sănătate.

Lipsa de motivaţie şi neimplicarea penitenciarelor, principalele probleme

"Dacă tot are mâncare şi cazare, de ce să mai iasă la muncă? Patronii nu au nevoie de facilităţi cât deţinuţii de motivaţie. O direcţie ar fi acordarea dreptului la pensie, la vechime, oricărui deţinut care iese la muncă", crede Ion Dedu, preşedintele Patronatului de Comerţ, Turism, Industrie şi Servicii (PCTIS). Totuşi, preşedintele Administraţiei Penitenciarelor arată că, momentan, sunt două feluri de a motiva deţinutul pentru a practica muncă în timpul detenţiei: posibilitatea de a scăpa de o parte din pedeapsă şi cea de a-şi ajuta familia.

Astfel, la fiecare 20-21 de zile lucrate, un deţinut poate primi o reducere de pedeapsă de cinci până la şapte zile. Mai mult, 30% din valoarea contractului dintre penitenciar şi angajator ajunge în contul personal al deţinutului, iar banii pot fi folosiţi pentru cumpărături în interiorul închisorii sau pentru ajutorarea familiilor.

O altă problemă acuzată de Dedu este slaba colaborare din partea majorităţii penitenciarelor. "Sunt cereri pe care le trimitem către conducerea penitenciarelor şi la care nu ni se răspunde cu săptămânile", spune preşedintele PCTIS.

"De şapte ani vin aici, se spun aceleaşi lucruri şi nu se aplică mai nimic", a spus Gabriel Oancea, şeful Secţiei de Probaţiune din Ministerul Justiţiei, cel care se ocupă direct de 1.200 de bucureşteni care au primit pedepse cu suspendare.

Excepţiile Timişoara şi Giurgiu

Înaintea de a deveni şeful Administraţiei Penitenciarelor, comisarul-şef Ioan Băla a fost directorul Penitenciarului Timişoara. "Zeci de deţinuţi lucrau într-un abator aflat la câţiva kilometri de Penitenciarul Timişoara. Angajatorul era mulţumit, deţinuţii la fel, şi nu au existat probleme. Când lucrau o lună în tura de noapte, primeau o reducere de zece zile a pedepsei", spune Băla, care şi-a propus să impună în cât mai multe penitenciare din ţară "modelul Timişoara".

O situaţia asemănătoare este cea din Giurgiu, unde 30 de deţinuţi lucrează la Avicola Mihăileşti. "Firma avea materie primă, posibilităţi de producţie, dar ducea lipsă de personal. Până la venirea deţinuţilor, se apelase la muncitori din India", spune Ion Dedu. Munca ar putea deveni obligatorie în penitenciare

Ioan Băla a făcut deja o propunere pentru modificarea legii penale. Potrivit şefului Administraţiei Penitenciarelor, munca recompensată (material şi prin reducerea pedepsei) ar trebui să fie obligatorie în penitenciar, excepţie făcând doar deţinuţii cărora starea de sănătate nu le permite să lucreze. Potrivit proiectului lui Băla, cei care vor refuza să muncească "vor fi sancţionaţi disciplinar", principala formă de pedeapsă urmând a fi majorarea pedepsei.

Angajatorul, scutit de impozite

"Deţinuţii nu îţi întârzie la serviciu şi sunt o forţă de muncă rentabilă din punctul de vedere al raportului calitate/preţ", spune Băla. Cei opt angajatori prezenţi la întâlnirea de astăzi au apreciat acest lucru, mulţi dintre ei având o bogată experienţă în colaborarea cu deţinuţii. Unul dintre marile avantaje ale angajatorilor este că valoarea unui contract lunar nu depăşeşte suma de 950 de RON, iar la această sumă nu se adaugă alte taxe, cum ar fi CAS-ul sau şomajul.

Helvespid SRL, firmă care se ocupă cu producţia de indicatoare rutiere, lucrează cu deţinuţii din penitenciarul Jilava de 15 ani. "Colaborăm cu Jilava din 1993. Activitatea are loc în penitenciar şi avem 40-50 de deţinuţi care lucrează pentru noi în fiecare lună", a declarat pentru EVZ managerul companiei, Tudor Setran.

Dacă firma menţionată mai sus foloseşte penitenciarul ca spaţiu de producţie, altele presupun deplasarea deţinutului din penitenciar. Este cazul firmelor de salubritate sau al celor de construcţii. Pe lângă Helvespid, au mai participat la conferinţă firmele Vis Construct, Atifco, Rosal, Eco Sud, Magecon, Clamial şi Leoser.

Doar 30 de deţinuţi la conferinţă

Aproximativ 30 de deţinuţi au fost prezenţi la întâlnirea de astăzi, păziţi atent de doi poliţişti. Constantin Pârjolea este în ultimele două luni ale pedepsei pe care o are de ispăşit la Penitenciarul Jilava. A fost condamnat în 2004, pentru înşelăciune. "Eu sunt maistru constructor. Am mai lucrat în timpul detenţiei, cu o echipă de 40 de deţinuţi de la Jilava", spune Pârjolea, venit la întâlnirea cu angajatorii cu speranţa că va dobândi un loc de muncă şi după executarea pedepsei.

Un alt deţinut de la Jilava, Carol Veişeru, mai are nouă luni din pedeapsa de trei ani, primită pentru furt. "Sunt tâmplar. Vreau să mai scap din pedeapsă şi să apuc să lucrez pentru cineva care să mă păstreze şi după ce ies din penitenciar", spune Veişeru. CIFRE

Valoare contractului: 625-950 RON Procentul care îi revine direct deţinutului: 30%

Reducere de pedeapsă: 5-7 zile la 20-21 de zile lucrate