Închisorile din Europa sunt arhipline. Pedepsele alternative câștigă tot mai mult teren

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Consiliul Europei a dat publicității noul său raport statistic anual referitor la persoanele aflate sub supraveghere judiciară. Documentul evidențiază o tendință clară la nivel continental: statele europene apelează din ce în ce mai des la sancțiuni aplicate în cadrul comunității ca alternativă viabilă la încarcerare.

Această abordare modernă le permite persoanelor condamnate să își execute pedepsele rămânând integrate în societate, oferind o supapă de salvare pentru sistemele penitenciare suprasolicitate.

Creștere constantă a măsurilor de probațiune în Europa

Conform datelor oficiale transmise de la Strasbourg prin intermediul monitorizării 2025 SPACE II, care centralizează statisticile penale anuale ale Consiliului Europei, s-a înregistrat o evoluție semnificativă în ultima perioadă. În intervalul cuprins între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, numărul condamnaților care beneficiază de libertate condiționată sau alte măsuri similare a crescut cu 2,7 procente. Toate aceste persoane se află în prezent sub atenta supraveghere a 32 de servicii de probațiune active pe continent.

Penitenciarele europene se sufocă sub presiunea supraaglomerării

Această reorientare către sancțiunile comunitare nu este deloc întâmplătoare, ci vine ca un răspuns direct la o criză profundă din sistemul de detenție. Un alt raport relevant, SPACE I, care a fost publicat în luna mai a acestui an, trăgea un semnal de alarmă major: aproape jumătate din sistemele penitenciare de pe continentul european se confruntă cu fenomenul de supraaglomerare sau funcționează la o capacitate extrem de apropiată de limita maximă admisă.

Ce fel de alternative la închisoare sunt utilizate cel mai des

Studiul statistic SPACE II înglobează informații complexe furnizate de 48 de servicii de probațiune din totalul celor 46 de state membre ale Consiliului Europei. Analiza acoperă o paletă largă de măsuri juridice care înlocuiesc privarea clasică de libertate. Printre cele mai frecvente instrumente se numără monitorizarea electronică prin brățări de control, prestarea de muncă neremunerată în folosul comunității, arestul la domiciliu, urmarea unor tratamente medicale sau de reabilitare obligatorii, regimul de semi-libertate, precum și eliberarea condiționată.

Radiografia cifrelor la nivel european și unde se situează România

La data de 31 ianuarie 2025, statistica oficială arăta că un număr impresionant de 1.443.011 persoane se aflau sub diverse forme de supraveghere pe continent, valoare ce reprezintă o rată medie de 154 de supravegheați la suta de mii de locuitori.

Analiza pe țări arată discrepanțe uriașe între state. Cele mai mari proporții de persoane aflate în probațiune au fost raportate în Polonia, cu 652 de cazuri la 100.000 de locuitori, urmată îndeaproape de Turcia cu 495, Georgia cu 468, Armenia cu 430 și Albania cu 387. De asemenea, rate ridicate se înregistrează în Republica Moldova cu 320, Anglia și Țara Galilor cu 286, Letonia cu 267 și Italia cu 232. La cealaltă extremă, unde incidența acestor măsuri este minimă, se poziționează țări precum Muntenegru cu doar 16 cazuri, Grecia cu 21, Macedonia de Nord cu 31, Elveția cu 44, Serbia cu 47, Bulgaria cu 48, Finlanda cu 72, Islanda cu 86 și Croația cu 89.

Modul de raportare diferă în funcție de legislația națională

Experții Consiliului Europei atrag atenția că datele trebuie interpretate corect, deoarece unele servicii de probațiune, inclusiv cel din România, nu contorizează numărul net de persoane luate în evidență, ci numărul total de măsuri aplicate din categoria respectivă. În acest clasament bazat pe numărul de măsuri, cele mai ridicate rate au fost centralizate în Belgia cu 628 la suta de mii de cetățeni, Georgia cu 518, Armenia cu 479, Polonia cu 427, Republica Moldova cu 384 și România cu 338. Cele mai scăzute valori la acest capitol au fost bifate în Macedonia de Nord cu 31, Norvegia cu 38, Spania cu 39 și Croația cu 89.

Aceste diferențe majore din statistici reflectă abordări, filozofii penale și practici profund diferite existente în cadrul sistemelor judiciare naționale, după cum explică reprezentanții Consiliului.

Femeile și cetățenii străini în statisticile probațiunii

Raportul aduce în prim-plan și o serie de date demografice extrem de interesante. Din totalul persoanelor care execută pedepse în regim de probațiune, femeile reprezintă un procent de 10,7%. Interesant este că ponderea acestora scade semnificativ în interiorul penitenciarelor, unde reprezintă doar 5,4% din populația carcerală generală.

Specialiștii consideră că această diferență considerabilă poate fi explicată atât prin tiparele diferite de criminalitate specifice femeilor, cât și prin particularitățile deciziilor luate de magistrați atunci când hotărăsc condamnarea sau eliberarea unei persoane de sex feminin comparativ cu un bărbat.

O altă categorie analizată este cea a cetățenilor străini. Aproximativ unul din zece beneficiari ai unei pedepse alternative nu deține cetățenia statului care a dispus măsura respectivă. Proporția străinilor se modifică radical atunci când privim în spatele gratiilor, unde aceștia reprezintă 17% din totalul deținuților.

Experții pun această discrepanță, dincolo de alți factori sociali, pe seama criteriilor stricte de eligibilitate impuse de legislații, în special cele legate de obligativitatea deținerii unei reședințe stabile pe teritoriul țării respective pentru a putea beneficia de o măsură neprivativă de libertate.