În timp ce animalul care ar fi putut servi drept rezervor natural pentru virusul responsabil pentru pandemia Covid-19 rămâne un mister, grupul de cercetare de la Universitatea Temple din Philadelphia, condus de Sudhir Kumar, a reușit să urmărească originile virusului până la punctul de a reconstrui arborele genealogic.

Ceea ce a declanșat dezastrul la nivel mondial se numește proCoV2, și variantele sale, care circulau peste tot în lume încă din octombrie 2019

Iar prima sa variantă circula deja în lume din octombrie 2019. Evoluțiile și mutațiile succesive ale virusului apărut în China au dus apoi la o serie de sub-tulpini care au devenit dominante, în timp.

Potrivit studiului, publicat în revista Molecular Biology and Evolution, proCov2 este cel mai recent strămoș comun, un fel de „mamă” a întregii familii de coronavirus SARS-CoV-2. Cercetătorii conduși de Sudhir Kumar au pornit pe urmele genetice ale coronavirusului și, revenind în timp pe baza hărților genetice, au reconstituit începutul istoriei sale evolutive, urmărind răspândirea sa în timp și spațiu (foto).

„Strămoșul“ virusului ar fi apărut la sfârșitul lunii octombrie 2019 și ar explica răspândirea rapidă în multe țări înainte ca îmbolnăvirile din Wuhan să iasă la iveală. Virusul provocase deja infecții în China cu 6-8 săptămâni înainte de cazurile din decembrie 2019

Cercetarea, bazată pe epidemiologia genetică, a permis stabilirea faptului că „mama“ virusului SARS-CoV-2 a apărut în China, unde a dat naștere unei familii de coronavirusuri care s-a răspândit în toată lumea, în prima fază a pandemiei. Unul dintre acești numeroși „nepoți“ este tulpina care a declanșat apoi primul focar din Wuhan.

Potrivit cercetătorilor, virusul provocase deja infecții în China cu 6-8 săptămâni înainte de cazurile din decembrie 2019

Conform geneticianului Giuseppe Novelli de la Universitatea Tor Vergata din Roma, se poate aprecia că virusul are o rată de mutație de 2 mutații pe lună și că a apărut cu cel puțin 6-8 săptămâni înainte de genomul izolat din China, cunoscut sub numele de „Wuhan-1“.

„O tehnică utilizată în mod obișnuit în cercetarea cancerului a fost utilizată pentru a identifica genomul părinte, numită analiză a ordinii mutațiilor, care se bazează pe analiza tulpinilor mutante”, a declarat pentru ANSA, geneticianul Giuseppe Novelli, de la Universitatea din Roma Tor Vergata. „Vedem cât de des apar perechi de mutații împreună pentru a găsi rădăcina virusului“, a concluzionat expertul.

Pentru Novelli „acest tip de cunoștințe ne-ar putea ajuta să găsim noi modalități de a bloca virușii și deblocând terapiile care funcționează asupra întregii familii de viruși, în loc de unul singur”, relatează ANSA.