15 iunie

 

Denis Diderot se trezește bogat. HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

 

 

Pe 15 iunie s-au născut: Eduard Grieg, Claude Brasseuer, Jim Belushi, Xaviera Hollander, Iuri Andropov, Alberto Sordi, Demis Roussos, Johnny Hallyday,  Ion Antonescu, Savel Stiopul, Dan Culcer, I.M.Sadoveanu, Matei Călinescu.

 

Pe 15 iunie sunt Sfinţii: Proorocul Amos, Isihie, Ieronim şi Augustin. Nimic în „Kalendar”!

 

Pe 15 iunie îl pomenim pe Mareşalul Ion Victor Antonescu, care a fost un exemplu tipic de Geamăn comunicativ şi expansiv. El a eşuat în stabilirea unei legături cu tânărul Scorpion, Regele Mihai, o legătură, poate, chiar de tipul celei stabilite între generalul Franco şi  Juan Carlos, în Spania. Şi situaţia geo-politică era diferită, dar legătura a eşuat lamentabil şi din cauza unei incompatibilităţi drastice astrologice. Niciodată, Gemenii nu s-au înţeles bine cu Scorpionii! Apoi mareșalul Antonescu a împins țara într-o aventură tragică. Ce s-ar fi întâmplat dacă, la fel ca finlandezii, în WW2, ne-am fi limitat numai la recuperarea teritoriilor pierdute în anul 1940? Bună întrebare!

Dar vreau să vă spun o istorie. Adevărată, ca multe altele. Despre Denis Diderot. Denis Diderot a fost un mare filosof și erudit francez care a trăit în secolul XVIII. El a fost autorul principal al primei Enciclopedii. Până în anul 1765, când avea 52 de ani, ilustrul francez a trăit în sărăcie, mai mult sau mai puțin, lucie. În acel an, fata lui, Louise, urma să se căsătorească și filosoful nu avea bani ca să îi alcătuiască tradiționala, pe atunci, zestre. Ecaterina cea Mare, împărăteasa Rusiei a fost informată de către spionii ei din Franța de necazurile primului enciclopedist. Așa că Ecaterina, așa se făcea pe atunci, cei bogați și puternici ajutau pe intelectualii de marcă, se oferă să cumpere biblioteca francezului, la imensa sumă, pentru vremurile acelea, de o mie de lire sterline. Nu se poate face o echivalență, pentru că valoarea de cumpărare a lirei sterline din secolul XVIII era mult mai mare decât echivalentul financiar de astăzi de cincizeci de dolari. Ce faci cu 50 de dolari astăzi? Mai nimic… În schimb cu o liră sterlină din secolul XVIII trăiai o lună! Să ne amintim că pe atunci lira britanică era așa de mare că avea 3 (trei) subdiviziuni: 4 farthings = 1 penny, 12 pence = 1 shilling, 20 shillings = 1 sterling pound!  Ca și leul românesc de aur, mare ca roata carului, care avea ca subdiviziuni banul și paraua. Timpuri trecute…

Bun, Denis Diderot se trezește bogat. Îi face zestrea fetei și o mărită cu o nuntă de poveste. Tinerii căsătoriți pleacă în voiajul de nuntă, care pe atunci putea să dureze și mai multe luni de zile. Rămas singur în casa mare și săracă Diderot se uită în oglinda venețiană, o moștenire de la mama sa. Ce redingotă ponosită, ce culoare nesuferită, cum a putut să se ducă la nuntă așa? Și francezul își cumpără o îmbrăcăminte luxoasă din mătase de China, de culoare violet-indigo. O frumusețe, după cum este imortalizat în tabloul pictat de Louis-Michel van Loo în anul 1767.

După ce a cumpărat redingota cea frumoasă totul s-a precipitat. Diderot constată că veșmântul său luxos nu se potrivește cu camera sa de lucru. Așa, că, cumpără două covoare persane și un birou nou, din lemn scump african. Dar camera de lucru era în contrast cu sărăcia celorlalte camere. Așa că francezul cel erudit, dar imprudent, începe să cumpere. Și cumpără, cumpără, cumpără – covoare, mobile, draperii, biblioteci, cărți, tacâmuri de argint și veselă de porțelan englezesc, statui și o mie de bibelouri.

Brusc, în mijlocul atâtor obiecte noi și scumpe Denis Diderot se trezește și se minunează cum a cumpărat atâtea obiecte care nu-i trebuiau!

Gânditor, se așează la noul și luxosul lui birou, pe un scaun din piele de Cordoba și notează cu o pană de gâscă, ascuțită și tăiată de cel mai bun caligraf din Paris:

 

Efectul Diderot afirmă că achiziționarea unui nou obiect, poate duce la crearea unei spirale a consumului, prin cumpărarea mereu și în continuare a mai multor bunuri.  

 

De câte ori, dragi lupi, padawani și hobbiți nu am fost victimele efectului Diderot, dar nu știam cum se cheamă, așa este? Ca burghezul gentilom al lui Moliere care a realizat că toată viața vorbise în proză. Frumoasă doamnă, de câte ori nu ați cumpărat o geantă, să zicem. După aceea a trebuit să cumpărați pantofi asortați, ba până la urmă ați cumpărat și o rochie care să se potrivească mai bine, cea veche era demodată. Și bijuterii pe măsură, vă mai amintiți? Efectul Diderot! Onorabile domn, ați cumpărat o mașină nouă. Bravo! Dar, după aceea ați cumpărat huse care se potriveau, capace de roți, ba ați construit și un nou garaj! Efectul Diderot!

 

Umanitatea are tendința să consume din ce în ce mai mult, fără o motivație precisă. Consumul satisface resorturi psihice nebulose care privesc securitatea personală, sau frustrările. Tendința naturală a majorității oamenilor este să adune, să strângă, să acumuleze obiecte. Extremul duce la ”hoarders”, o acumulare, poate, patologică, de obiecte. Totuși dușul rece al carantinei globale a diminuat mult consumul, și a pus sub semnul întrebării industrii perverse care creau o nevoie pe care nu o aveai, ți se impunea prin modul de relații sociale: de exemplu, turismul în țări exotice, sau moda, în general, cu specificul diferitelor gadgeturi electronice. Concepute pentru înrobirea și supravegherea ta totală. Dar ai cumpărat pentru distracție, nu-i așa? Arsenic într-o bomboană de ciocolată.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE