Companiile de recuperare debite, care au preluat credite de miliarde de lei de la bănci, sunt deschise la negocieri cu titularii împrumuturilor restanţe.
Băncile au vândut anul trecut pachete de creanţe în valoare totală de peste 2 miliarde de lei, potrivit Isabelei Iacob, directorul companiei de recuperare debite Kruk România. Iar transferul de la bancă spre companii specializate nu este neapărat un lucru rău pentru clienţii cu probleme, mai ales că firmele sunt din ce în ce mai dispuse la negocieri. Companiile de recuperare au dezvoltat chiar un sistem prin care găseşte soluţii personalizate în funcţie de nevoile fiecărui client. "Încurajăm debitorii să ne contacteze. Am demarat deja o campanie de comunicare axată pe ideea de parteneriat. Există soluţii pentru fiecare. Oferim clienţilor posibilitatea de a achita datoriile în rate. În unele cazuri recurgem chiar la scăderea dobânzii, în funcţie de situaţia debitorului", explică Isabela Iacob. Potrivit specialiştilor în recuperarea creanţelor, băncile scot spre vânzare mai ales creditele de valori mici şi medii, fără garanţii şi care s-au derulat deja pe o perioadă mai lungă de doi ani. Acestea sunt şi cel mai greu de recuperat motiv pentru care, companiile specializate cumpără pachetele de datorii la preţuri care, de cele mai multe ori, nu depăşesc 10% din valoarea lor reală. În acest context, companiile îşi permit să lase la preţ mai mult decât o bancă. Peste un milion de clienţi "vânduţi" de bănci Kruk administrează un portofoliu de peste 478.000 de cazuri însă compania deţine doar puţin peste 35% din piaţa totală a recuperărilor de creanţe bancare ale persoanelor fizice. În aceste condiţii, numărul total al clienţilor care au ajuns de la bancă la o companie de recuperare poate depăşi uşor 1 milion. Rata medie pe care debitorii Krup o plătesc către companie este 313 lei, în condiţiile în care valoarea medie a creditului administrat este de 5.000 de lei la nivel de ţară şi de aproximativ 6000 de lei în Bucureşti. Potrivit directorului companiei Kruk, perioada medie în care clienţii cotizează pentru stingerea datoriei este de 2-3 ani. Zonele cele mai profitabile pentru vânătorii de creanţe Zona unde băncile au "vândut" cei mai mulţi clienţi este Muntenia, iar Bucovina ocupă ultimul loc. Companiile de recuperare nu oferă doar facilităţi financiare debitorilor. Se merge chiar până la consilierea de diverse tipuri. "Până acum nu am avut debitori urmăriţi care să fi încercat să se sinucidă sau care să recurgă la alte gesturi extreme. Aceasta şi pentru că luăm imediat măsuri. Consilierii noştri acordă asistenţă psihologică debitorilor care par a avea probleme de această natură. În cazurile extreme apelăm chiar la serviciul 112", adaugă Iacob. Specialiştii companiei ajută, în unele cazuri debitorii să îşi găsească un loc de muncă sau le oferă consultanţă în domeniul financiar. Potrivit unui studiu realizat de Mercury Reaserch pentru Kruk, supraîndatorarea are efecte psihologice puternice asupra românilor care trăiesc un sentiment de ruşine, de inutilitate unii ajungând chiar să se izoleze de societate din aceste motive. "Oferim clienţilor posibilitatea de a achita datoriile în rate. Uneori, recurgem chiar la scăderea dobânzii." GISABELA IACOB, director Kruk România 313 de lei este rata medie pe care debitorii administraţi de Kruk o plătesc la restanţe Citiţi şi:
- Recuperatorii de creanţe ţipă şi ameninţă
- Recuperatorul de creanţe, cel mai dorit angajat
Recomandările noastre
