Dragoș Anastasiu. Sursa foto: INQUAM
Din cuprinsul articolului
Demisia lui Dragoș Anastasiu și faptul că a recunsocut public că atât el, cât și partenerul său de afaceri, care a murit acum patru ani, au acceptat cererea de mită a funcționarei ANAF, ridică numeroase semne de întrebare, care nu au încă un răspuns, scrie gândul.ro.
Comunicatul emis de DNA, după declarațiile lui Anastasiu
Fostul vicepremier a declarat că, în dosar, are calitatea de martor, nu de martor-denunțător. „În spațiul public au apărut informații despre implicarea mea într-un dosar de corupție care viza mai mulți funcționari ai ANAF. Pe scurt: În dosar am fost martor, nu denunțător. Nu a existat nicio acțiune împotriva mea, nu am avut niciun fel de avantaj din punct de vedere juridic, iar în dosar au fost implicate și alte societati comerciale care au fost în aceeași situație. Nu am avut niciodată nicio condamnare penală”, a scris acesta, pe Facebook.
Deși fostul vicepremier a insistat că este doar martor, nu martor-denunțător, DNA a susținut contrariul. Potrivit comunicatului emis de DNA, Dragoș Anastasiu a avut calitatea de martor-denunțător, la fel ca și fostul său partener de afaceri, Cristian Băciucu.
Cei doi au făcut denunțuri în dosarul în care Angela Burlacu, reprezentantă a ANAF, a fost condamnată la 5 ani și 2 luni de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență.
DNA. Sursa foto: Facebook
Diferența dintre cele două tipuri de martori
Ca simplu martor, nu ar fi avut „niciun avantaj juridic” în această situație, așa cum el însuși a susținut într-un mesaj public, cu puțin timp înainte să demisioneze. Doar că există o diferență între martor și martor-denunțător.
Potrivit Codului de procedură penală, martorul este o persoană care are informații despre fapte sau împrejurări relevante într-un dosar penal. El poate fi propus de părți sau chemat de instanță ori de organele de anchetă.
Are mai multe obligații, inclusiv aceea de a se prezenta imediat ce este citat. Dacă refuză, poate fi adus cu mandat. Trebuie să depună jurământ și să spună adevărul. Nu este nici suspect, nici inculpat și devine pasibil de răspundere penală doar dacă face declarații mincinoase.
Sursă: Sergii Gnatiuk | Dreamstime.com
Ce beneficii are un martor-denunțător
Martorul-denunțător, în cazul de față, Dragoș Anastasiu, fostul partener de afaceri, și firma reprezentată de cei doi administratori, beneficiază de clauza specială de nepedepsire prevăzută la articolul 290, alineatul (3) din Codul penal.
Prin urmare, „martorul-denunțător nu este o persoană lipsită de interese procesuale”, câtă vreme are opțiunea de a-și susține declarațiile din autodenunț pentru a păstra beneficiul nepedepsirii sau de a reveni asupra celor afirmate, în încercarea de a evita autoincriminarea ori o eventuală acuzație de dare de mită. Această acuzație continuă să planeze asupra sa, chiar dacă a primit o soluție de clasare, care nu are autoritate de lucru judecat.
Denunțul formulat de mituitor are un dublu efect: înlătură răspunderea penală datorită cauzei speciale de nepedepsire prevăzute de lege și contribuie la identificarea rapidă a faptelor de corupție. Mituitorul este astfel încurajat să semnaleze aceste infracțiuni, știind că beneficiază de protecție legală.
Totodată, această prevedere legală are și un rol preventiv. Posibilitatea ca mituitorul să denunțe fapta descurajează funcționarii publici de la comiterea unor infracțiuni de luare de mită, conștienți că pot fi expuși oricând unei denunțări fără consecințe penale pentru cel care a oferit mita, potrivit Gândul.
Mita / sursa foto: dreamstime.com
Jurisprudența Curții Constituționale privind martorul-denunțător
O explicație suplimentară privind statutul de martor-denunțător apare și în jurisprudența Curții Constituționale. Este vorba despre Decizia nr. 59 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 639 din 1 august 2019. În motivarea acestei decizii, Curtea a reținut următoarele:
„În cazul în care denunțătorul nu dobândește calitatea de martor protejat (în sens larg), dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile, denunțătorul putând fi audiat în calitate de martor, într-o procedură publică și contradictorie, cu respectarea dispozițiilor referitoare la audierea martorilor. În acest din urmă caz, Curtea distinge două situații, după cum există sau nu există un interes în obținerea unui beneficiu din perspectiva tragerii acestora la răspundere penală”.
Astfel, dacă denunțătorul nu are niciun avantaj legat de răspunderea penală, declarația sa în calitate de martor este tratată, din punct de vedere procesual, la fel ca cea a oricărui alt martor.
Dacă denunțătorul beneficiază de un avantaj în privința răspunderii penale și urmărește propriile interese, poziția sa seamănă, într-o anumită măsură, cu cea a persoanei vătămate, a părții civile sau a părții responsabile civilmente. Aceștia, fiind implicați direct în proces, acționează pentru a-și proteja interesele legitime.
Prin urmare, declarațiile lor privind cauza în care au calitate procesuală principală tind să susțină poziția pe care o au, ceea ce poate duce uneori la afirmații care nu corespund adevărului, se arată în decizia publicată în Monitorul Oficial.
Declarațiile lui Anastasiu
De asemenea, motivarea Deciziei nr. 1258 din 22 iunie 2023, pronunțată în dosarul nr. 16632/3/2018, în care fosta inspectoare ANAF Angela-Georgeta Burlacu a fost condamnată definitiv, evidențiază declarațiile lui Dragoș Anastasiu și Cristian Băciucu, precum și ale altor două persoane din firma condusă de aceștia. Acestea au depus mărturii despre aranjamentul mitei pentru angajata ANAF.
„Din declarația martorului Anastasiu Dragoș Michael se reține că sumele de bani pretinse și ulterior primite de inculpată nu au reprezentat un ajutor pentru fiul inculpatei. Același martor a arătat că grupul Eurolines avea în derulare mai multe contracte de sponsorizare. Aceste aspecte declarate de martor sunt susținute de faptul că, la data de 19.04.2018, reprezentanții Eurolines au depus la dosarul cauzei un set de documente (filele 169-361, vol. VII) din care rezultă că, în perioada 2009 – 2018, societățile ###### ######### SRL si ####### ######### SRL au încheiat un număr de 94 contracte de sponsorizare pentru diverse proiecte, unele dintre acestea vizând susținerea unor tratamente medicale (…)”, se arată în dosar.
Anastasiu a negat că ar fi fost martor-denunțător pentru a evita impresia că a beneficiat de un avantaj legal, care să-l protejeze de răspunderea penală atunci când a mers la DNA împreună cu partenerul său de afaceri, care deja depusese denunțul.
