Un cutremur cu magnitudinea 3,1 pe scara Richter s-a produs sâmbătă noaptea, la ora locală 0:59, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, informează Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la o adâncime de 137 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: Nehoiu (11 km), Întorsura Buzăului (35 km), Covasna (36 km), Vălenii de Munte (46 km), Slănic (50 km).

De la începutul acestei luni, în România s-au produs 16 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,9 pe Richter.

Anul trecut, cel mai puternic seism a avut loc în data de 28 octombrie, în judeţul Buzău, şi a avut o magnitudine de 5,8 pe Richter, mişcarea tectonică fiind resimţită şi la Bucureşti.

Cel mai serios cutremur din această lună s-a produs pe 12 aprilie, tot în zona seismică Vrancea, în județul Buzău, la o adâncime de113 kilometri. Atunci, magnitudinea pe scara Richter a fost de 3,9 grade.

Un sesim cu aceeași magnitudine și aceleași coordonate a mai avut loc pe 5 februarie.

Cel mai puternic cutremur din acest an, din România, s-a produs însă pe 9 ianuarie. Atunci magnitudinea a fost de 4,4 grade pe scara Richter, la o adâncime de 130 de kilometri.

Amintim că specialiștii de la Institutul pentru Fizica Pământului au făcut recent o simulare a modului în care s-ar propaga unda seismică, în ce zone ar putea exista cele mai multe victime şi unde se vor prăbuşi cele mai multe clădiri, în cazul unui cutremur de magnitudine mare.

„În cazul unui cutremur, noi avem rol de informare privind parametrii cutremurului în timp real. Practic, putem anunţa autorităţile cu 25 de secunde înainte de a veni unda puternică în Bucureşti, după aceea se primesc parametrii cutremurului, cum a fost şi cel din scenariu, de 7,5 grade la adâncimea de 140 de kilometri.

Noi putem estima care a fost distribuţia intensităţior în teritoriu, faţă de zona epicentrală, astfel încât, în funcţie de intensitate, putem estima pagubele la clădirile civile.

Zona Vrancea este cea mai afectată privind felul de percepţie al cutremururelor şi intensitatea la nivel de localităţi. După aceea se distribuie către Buzău, către nord.

Dacă seismul ar fi noaptea, toată populaţia s-ar găsi în clădirile rezidenţiale şi atunci numărul victimelor ar fi mult mai mare faţă de situaţia când cutremurul s-ar produce ziua şi toată lumea ar fi la serviciu. După cum ştiţi, şcolile sau instituţiile publice sunt construite la un nivel de intensitate ridicat faţă de clădirile rezidenţiale.

Pe partea de prevenţie, ar fi bine să se pună accentul privind cum ne comportăm la cutremur. Să nu ieşim din clădire când simţim cutremurul, să căutăm locul cel mai sigur din locuinţa noastră”, a precizat Corina Matlinschi, specialist la Institutul pentru Fizică a Pământului, la Antena 3.