Cum recunoști un caz de malpraxis și ce pârghii legale ai la îndemână. Situațiile în care medicii nu pot fi trași la răspundere

Cum recunoști un caz de malpraxis și ce pârghii legale ai la îndemână. Situațiile în care medicii nu pot fi trași la răspundereMalpraxis. Sursa foto: Pixabay

În România, malpraxisul medical este definit de Legea nr. 25/2006privind reforma în sănătate. Acesta reprezintă eroarea profesională comisă în timpul actului medical sau medico-farmaceutic, care produce prejudicii pacientului și atrage răspunderea civilă a personalului medical și a unităților sanitare. În funcție de gravitatea situației, răspunderea poate fi civilă, disciplinară, iar în cazuri grave, chiar penală, dacă fapta îndeplinește elementele unei infracțiuni.

Important pentru pacienți. Cum recunoști un caz de malpraxis

Articolul 653 din Legea 95/2006 prevede că personalul medical poate fi tras la răspundere civilă pentru prejudiciile produse în exercitarea profesiei.

Aceasta include situațiile în care medicul își depășește limitele competenței, precum și cazurile de nerespectare a confidențialității pacientului, a consimțământului informat sau a obligației de a oferi asistență medicală.

Legea prevede și situații în care medicii nu răspund pentru greșeli. De exemplu, când acționează cu bună-credință în urgențe, când lucrează în condiții dificile, când echipamentele lipsesc sau sunt insuficiente, sau când apar complicații care fac parte din riscurile normale ale tratamentului. În aceste cazuri, răspunderea poate fi preluată de spitale, de firmele care produc medicamente și echipamente sau de furnizorii de servicii medicale auxiliare.

„Comisia poate fi sesizata de: a) persoana sau, dupa caz, reprezentantul legal al acesteia, care se considera victima unui act de malpraxis savarsit in exercitarea unei activitati de preventie, diagnostic si tratament; b) succesorii persoanei decedate ca urmare a unui act de malpraxis imputabil unei activitati de preventie, diagnostic si tratament”, se arată pe site-ul Direcției de Sănătate Publică București.

medic familie

Medic de familie. Sursa foto: Freepik

Experiența neplăcută la medic

Un caz de malpraxis nu se definește prin simpla experiență negativă a pacientului. Pentru a fi considerată eroare medicală, situația trebuie analizată detaliat, luând în considerare tipul și complexitatea procedurii, starea pacientului, factorii de risc, competența profesională a medicului, echipamentele folosite și respectarea normelor legale și deontologice.

Malpraxisul poate fi rezultat atât dintr-o acțiune greșită, cât și dintr-o omisiune, cum ar fi lipsa tratamentului adecvat sau neefectuarea testelor necesare pentru diagnostic corect.

Răspunderea personalului medical include atât prejudicii materiale, cum ar fi costuri pentru tratamente și medicamente, cât și prejudicii morale, precum suferința fizică sau psihică. Evaluarea culpabilității se face în funcție de circumstanțele fiecărui caz și de conduita profesională a medicului, luând în calcul timpul de reacție, resursele disponibile și limitările competenței sale.

Ce pot face pacienții care se confruntă cu un caz de malpraxis

Pacienții care consideră că au fost victime ale unui act de malpraxis pot sesiza mai multe instituții: Comisia de monitorizare și competență profesională din cadrul Direcției de Sănătate Publică, administrația unității sanitare, Colegiul Medicilor, procuratura sau instanța de judecată.

În cazul comisiei de monitorizare, experții desemnați evaluează situația și stabilesc dacă există sau nu malpraxis, decizie ce poate fi contestată în instanță. Alternativ, pacienții pot apela la mediere pentru a ajunge la un acord pecuniar.

Avocatul specializat în malpraxis medical poate ghida pacientul în fiecare etapă a procesului. Acesta ajută la colectarea documentelor medicale, solicitarea expertizelor și întocmirea plângerilor oficiale, fie pentru investigații interne, fie pentru acțiuni în instanță. În cazurile grave, avocatul reprezintă pacientul în fața tribunalului, urmărind obținerea despăgubirilor sau a altor forme de justiție.