Fostul comandant al Batalionului 3 Jandarmi, lt.col Ion Lepădatu, închiria gardurile unităţii pe saci de ciment şi găleţi de lavabil.

Şefii Jandarmeriei Române dau o altă conotaţie şpăgii. Fostul comandant al Batalionului 3 Jandarmi, lt.col (r) Ion Lepădatu, o masca sub forma unei sponsorizări pentru unitatea pe care o conducea. El nu primea bani direct, ci zeci de saci de adeziv de polisteren şi lavabil, sub pretextul că vrea să repare terenul de sport al unităţii.

Inspectorii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) şi cei ai Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI, fostul "Doi şi-un sfert") au descoperit că cimentul solicitat de comandantul Batalionului 3 Jandarmi nu era destinat reparaţiei terenului, ci tencuirii zidurilor vilei sale. File de dosar

În acest dosar, care a fost instrumentat doi ani de DNA, au dat cu subsemnatul toţi şefii Jandarmeriei Române. Pe 28 decembrie 2011, Lepădatu a fost găsit vinovat de judecători şi condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

Pe 6 septembrie 2008, jandarmii din Bucureşti trebuiau să asigure garduri de protecţie la trei manifestări, două concerte şi o acţiune anti-discriminare organizată de către Romani CRISS. Conform legii, pentru astfel de manifestări publice, Jandarmeria asigură gratuit paza, ordinea şi gardurile de protecţie. Cu toate acestea, un ofiţer trimis de lt.col Lepădatu la sediul organizaţiei Romani CRISS le-a spus acestora că, din cauza celor două concerte, Jandarmeria numai are garduri şi pentru manifestarea lor. Ofiţerul le-a explicat reprezentanţilor Romani CRISS că Jandarmeria ar mai avea nişte garduri, dar sunt pe bani.

"Acestea costă 1.200 de lei, dar vă facem o reducere la 600 de lei", le-a spus jandarmul celor de la Romani CRISS. Ong-iştii le-au transmis celor de la Jandarmerie că vor plăti gardurile, după ce le vor trimite factura pentru acest serviciu. "Când au venit cu factura, o colegă le-a achitat contravaloarea acesteia, fără să verifice produsele sau codurile produselor pentru care a fost eliberată acea factură. Ulterior, contabilul organizaţiei a realizat că banii pe care noi îi plătisem pentru garduri erau, de fapt, achitaţi pentru saci de adeziv.

Colegii au sunat înapoi la Jandarmerie şi au cerut factură pentru garduri, nu pentru adeziv de construcţii, dar colonelul Lepădatu nu a mai răspuns la telefon", povesteşte Magda Matache, directorul executiv al Romani CRISS.

"Colonelul Lepădatu ne-a zis că e vorba de o greşeală şi că o să ne dea banii înapoi cash. Noi le-am spus să ne vireze banii în cont, direct din contul Jandarmeriei. Ulterior, Romani CRISS a făcut plângere la conducerea Jandarmeriei Române, la MAI şi la DNA", precizează Adrian Vasile, directorul financiar al organizaţiei. 87 de saci de ciment, obţinuţi într-o zi

Cu cei 600 de lei, ofiţerul de la Jandarmerie a cumpărat 16 saci de adeziv. După aceeaşi metodă, Lepădatu a mai obţinut în ziua respectivă 17 saci tot cu adeziv şi o găleată de vopsea lavabilă de la firmă şi 54 de saci cu acelaşi conţinut de la compania Media Services Events.

Toată marfa din acea zi, 87 de saci de adeziv şi o găleată de lavabil, a fost transportată la sediul unităţii de Jandarmerie. Pentru a induce în eroare echipa de control, colonelul Lepădatu a cerut unor muncitori să asfalteze un teren cu ciment pentru pereţi

Consilier la firme de pază şi protecţie

Lt.col (r) Ion Lepădatu, după ce s-a pensionat din Jandarmerie, s-a reprofilat pe o meserie bănoasă în privat. El lucrează în momentul de faţă pentru mai multe firme de pază şi protecţie cărora le oferă consultanţă.

Mascarea şpăgii a eşuat

După plângerea depusă de Romani CRISS, Jandarmeria a trimis, pe 8 octombrie 2008, o echipă de control la Batalionul 3. Pentru a induce în eroare inspectorii, Lepădatu l-a sunat pe un coleg de-al său şi i-a cerut ca o echipă de muncitori să repare urgent terenul de tenis al unităţii cu câţiva saci de ciment. Potrivit rechizitoriului, unul dintre muncitori le-a atras atenţia superiorilor săi că adezivul era impropriu pentru acea lucrare, deoarece terenul era în aer liber, fiind supus intemperiilor, în condiţiile în care materialul respectiv avea o cu totul altă destinaţie, şi-anume placarea pereţilor interiori şi exteriori. Echipa de control a cerut muncitorilor să oprească lucrarea. Când au căutat cei 87 de saci de adeziv, inspectorii au mai găsit încă 100 cu acelaşi material, despre care nimeni nu a putut explica provenienţa lor.

Când l-a vizitat echipa EVZ, colonelul Lepădatu își tundea cireșul Filat de DGA şi DGIPI

Toate acţiunile colone­lului Lepădatu, care sub pretextul unor "sponsorizări" pentru Jandarmerie îşi procura materiale de construcţie pentru vila sa, au fost monitorizate de către serviciile de informaţii ale MAI, DGA şi DGIPI. Într-o notă trimisă DNA în octombrie 2010, DGA îi informa pe procurori: "Lt. col. Lepădatu, frecvent, i-a învoit din timpul serviciului şi i-a trimis pe plt. adj. Milea George şi pe plt. Porumbel Gheorghe Mihai, subofiţeri din subordine, pentru a-i desfăşura diferite activităţi la casa proprie din satul Pădureni, com. Buturugeni, jud. Giurgiu. Totodată, ofiţerul s-a preocupat de strângerea a diferite sume de bani sub pretextul pavazării unităţii, iar în realitate acesta îşi însuşea banii pentru a-şi procura materiale de construcţii necesare amenajării casei din jud. Giurgiu". Sancţionat simbolic de către şefii săi

Inspectorul general Costică Silion şi directorul general al Jandarmeriei Bucureşti, Pop Gavrilă, şefii Jandarmeriei din 2008, au fost informaţi prin numeroase rapoarte de către DGIPI cu privire la faptele colonelului Lepădatu, dar aceştia nu au luat măsuri concrete. Abia după ce procurorii DNA au început urmărirea penală, şefii Jandarmeriei l-au trimis pe Lepădatu în faţa Consiliului de Judecată al ofiţerilor. Deşi a fost găsit vinovat de "aducerea unor grave prejudicii onoarei şi demnităţii militare şi săvârşirea de fapte imorale sau incompatibile cu calitatea de militar", Lepădatu a primit doar o sancţiune disciplinară insignifiantă: amânarea înaintării în gradul următor pentru o perioadă de un an. Averea unui pensionar

Pe 31 mai 2010, lt.col. Lepădatu s-a pensionat la cerere, la doar 48 de ani, în contextul în care DNA finalizaze dosarul său şi îl trimisese la tribunal pentru judecare. El a declarat, pentru EVZ, că are în momentul de faţă o vilă de 330 de metri pătraţi (cea care apare în rapoartele DGA şi DGIPI), o pensie lunară netă de 3.300 de lei, iar în momentul pensionării a primit 27 de salarii compensatorii în valoare de 88.000 de lei. Lepădatu susţine că, pe 28 decembrie 2011, a fost găsit vinovat de judecători pentru abuz în serviciu şi condamnat la un an de închisoare cu suspendare. El a mai precizat că nu a făcut recurs: "Şefii mei m-au lucrat. Costică Silion venea mereu la mine şi îmi cerea să găsesc sponsorizări. La Jandarmerie, multe nu le ai în atribuţii, dar dacă primeşti ordin… Dacă nu mă ocupam de lucrurile acestea, mă schimbau de la conducerea unităţii". Despre materialele de construcţii pe care le cerea diverselor persoane juridice ca "sponsorizări", Lepădatu ne-a spus că toate acestea erau pentru unitate. Judecătorii, pe baza probelor din dosar, l-au găsit vinovat şi l-au condamnat.

Vila șefului din Jandarmerie este impresionantă. Are etaj, mansardă și câteva sute de metri pătrați FOTOGRAFII: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

"Şefii mei m-au lucrat. Costică Silion venea mereu la mine şi îmi cerea să găsesc sponsorizări. La Jandarmerie, multe nu le ai în atribuţii, dar dacă primeşti ordin..." ION LEPĂDATU, lt.col. (r)

27 de salarii compensatorii, în valoare de 88.000 de lei, a primit Lepădatu cadou de pensionare