Terorismul islamic este, de cele mai multe ori, în contradicţie clară cu cartea sacră a musulmanilor. Liderul al-Qaida a apelat însă la interpretări ca să forţeze justificări pentru violenţă.

Prin simpla alipire a termenilor "islamic" sau "islamist", radicalii s-au definit pentru musulmani şi pentru lumea întreagă şi astfel islamul a căpătat nuanţe peiorative. Teologii şi specialiştii în studiul islamului spun că "specia" al-Qaida nu reprezintă islamul şi că, de fapt, cele mai multe dintre mesajele şi acţiunile extremiştilor contravin flagrant principiilor de bază islamice, dar aceştia din urmă vin din lumea islamică, iar asta e de necontestat în faţa opiniei publice internaţionale.

Taxele plătite statului îi transformă pe civili în ţinte

O opinie larg împărtăşită în spaţiul islamic moderat este că Osama bin Laden a făcut un mare deserviciu islamului pentru că a transformat această religie într-un ostatic al scopurilor sale, a folosit şi interpretat Coranul în aşa fel încît să se muleze pe mijloacele şi interesele reţelei teroriste al-Qaida. De aceea, Occidentul este marcat de ideea potrivit căreia islamul este o religie a violenţei, a terorismului, care încurajează uciderea de nevinovaţi.

Valabil, susţin teologii, e tocmai opusul. Un verset din Coran spune clar: "chiar când porneşti război (jihad), este interzisă uciderea lucrătorilor pământului, a copiilor şi femeilor!", adică a civililor. Aici însă, terorişti ca Osama bin Laden au intervenit argumentând că civilii plătesc taxe, deci susţin acele guverne care, cu banii contribuabililor, cumpără sau fabrică arme folosite împotriva musulmanilor, aşadar civilii nu sunt nevinovaţi.

De partea cealaltă a baricadei, mulţi lideri şi politicieni occidentali dau vina pe fervoarea religioasă care ar alimenta poziţiile radicale şi violente. Un studiu Gallup, şi nu e singurul, relevă că nu există nici o diferenţă majoră în gradul de religiozitate între musulmanii moderaţi şi cei radicali, ba mai degrabă radicalii sunt cei care lipsesc de la ceremoniile religioase zilnice ori săptămânale.

Islamul, confiscat de radicalism

Radicalismul islamic are, în teorie, trei mari forme. Extremismul de tip al-Qaida, care este definit drept "subversiv", fundamentalismul preemptiv spe cific regimului saudit, manifestat în şcoli islamice wahabite şi salafite şi revoluţia islamică devenită regim, ca în cazul Iranului. Sursa tuturor acestora este pur islamică, dar toate au cunoscut devieri.

Toate formele radicale mergând spre extremism îşi justifică prezenţa şi acţiunile prin trimiteri la Coran şi tradiţii. Fiecare în parte pretinde că deţine cheia spre islamul pur, spre adevăratul islam. Simple analize arată că radicalii acceptă sau resping texte islamice, a căror autenticitate a fost deja probată de experţi musulmani si clerici de-a lungul timpului, în funcţie de măsura în care acele texte susţin ori nu agenda lor. În general, metoda de anulare a unor versete coranice care contravin mesajului de tip terorist este simplă, mai ales dacă e vorba de versete din prima perioadă de revelaţii a Profetului. Radicalii pretind ca versetele timpurii sunt anulate de altele din perioade mai târzii, pe motiv că acestea din urmă sunt "mai mature".

Permis pentru revoltă

Primele rădăcini ale terorismului de inspiraţie islamică de azi stau în practica asasinatului. Trei dintre primii patru califi au fost asasinaţi, iar ultimii doi califi a fost ucişi de musulmani care considerau că îndeplinesc voinţa lui Allah. Tocmai aici este o controversă care încinge spiritele în lumea islamică pînă azi. Tradiţia şi legea islamică spun clar că musulmanii au datoria de a-şi asculta şi urma liderul. Dar există şi justificări pentru răzvrătire în chiar vorbele Profetului: "A nu respecta păcatul" şi "Să nu asculţi de creatură în locul creatorului". Sensul este că, dacă un lider acţionează împotriva legii lui Allah, atunci datoria de supunere este dezlegată şi înlocuită cu datoria de nesupunere.

De la supunere la revoltă islamică

În general supunerea este o caracteristică a şiiţilor. În schimb suniţii nu au avut niciodată o problemă în a-şi contesta conducătorii, dacă aceştia nu îşi mai fac datoria de "administratori", pe modelul primilor califi. Interesant este că şi în şiism, în epoca modernă sub influenţa curentelor socialiste, există două mari cazuri de revoltă: revoluţia islamică iraniană din 1979 şi militantismul şiit libanez început în anii ’60-’70. În aceste cazuri, martirajul imamilor şiiţi Ali şi Hossein a fost interpretat ca model de dizidenţă politică.

MESAJ

Răzvrătirea, invocată ca datorie

Terorismul nu este o invenţie a secolului al XX-lea. Nici teroriştii, de cele mai multe ori sinucigaşi. Termenul "asasin" a fost popularizat de cronicarii cruciadelor şi de veneţianul Marco Polo, denumirea fiind dată membrilor sectei ismaelite nizarite, care aveau adevărate fortăreţe în Siria.

Dar cea mai faimoasă cetate a "haşişinilor" era la Alamut, în Persia (Iranul de astăzi). Numele lor vine din arabă şi înseamnă "consumatori de haşiş". Asta pentru că ismaeliţii nizariţi din Alamut porneau în misiunile, de multe ori sinucigaşe, de asasinare a conducătorilor suniţi, după ce beau un lichid care avea la bază haşişul şi îşi pierdeau orice temeri de moarte. Informaţia a fost transmisă exclusiv de surse sunite, în cele ismaelite nu există referiri la faptul că asasinii erau drogaţi. Aşa numitele "cuiburi" ale haşisinilor au fost definitiv lichidate, în anul 1256, de către mongoli. MADRID. În 2004, „asasinii” al-Qaida au omorât 191 de oameni FOTO: REUTERS Între Orient şi America Latină

Datoria de răzvrătire a fost invocată de lideri terorişti, în frunte cu Osama bin Laden, care, dincolo de discursul anti-occidental bine cunoscut, au un mesaj clar şi împotriva actualelor monarhii sau regimuri autoritare laice din spaţiul islamic, lucru confirmat de prinţul Hassan Bin Talal al Iordaniei. "Văd o mulţime de similitudini în Orient între mişcări tip al-Qaida şi mişcările din America Latină, care spun că-i reprezintă pe cei nedreptăţiţi şi interesul public, ca Che Guevara", remarcă acesta. Problema, spune prinţul este că " mişcările radicale islamiste nu se manifestă în stilul «Che Guevara»". "Eu nu văd nici o asemănare între Che Guevara, un doctor sensibil la suferinţele oamenilor şi Osama bin Laden, un om bogat, un afacerist, aprins brusc de dorinţa de a lovi regimurile şi ordinea deja stabilite", ţine să sublinieze prinţul Hassan Bin Talal.

IDEOLOGIE

Sinuciderea este considerată, în islam, cel mai mare păcat. Musulmanii moderaţi spun că atentatele sinucigaşe comise de terorişti îi condamnă pe aceştia la o "eternitate în iad"

Carmen Gavrilă

Una dintre metodele de atac preferate de Osama bin Laden, inclusiv în cazul atentatelor de la 11 septembrie 2001, din Statele Unite, a presupus sinuciderea. Dar cum se justifică teroriştii în condiţiile în care sinuciderea este cu totul "neislamică", e unul dintre cele mai mari păcate, indiferent de motiv?

În Coran se face clar diferenţa între a te sacrifica lăsându-te ucis de duşman pentru o cauză nobilă (echivalează cu a lupta cu arma în mână) şi a-ţi lua singur viaţa. Există totuşi numeroase controverse în această privinţă. Ca exemplu pentru primul caz sunt daţi copiii şi tinerii iranieni, consideraţi martiri pentru că se aruncau pe terenuri minate, ca să poată trece trupele iraniene în războiul cu Irakul.

Al doilea caz duce la o eternitate în iad, conform spuselor profetului Mahomed: "Cine se va sinucide cu o sabie, va fi chinuit cu o sabie în focurile iadului, cine se ucide pe el, în orice fel, la fel va repeta gestul în acelaşi fel, o veşnicie, în iad".

"Suntem proprii duşmani"

Distrugerile şi victimele actelor teroriste sinucigaşe nu au nici o justificare în Islam, susţin musulmanii moderaţi, precum prinţul Hassan Bin Talal al Iordaniei: "În atacul din 11 septembrie au fost ucişi câteva sute de musulmani. A spune că, pentru un aşa-zis «bine mai mare», trebuie să omorâm şi câţiva deai noştri, este foarte îngrijorător". "În ceea ce priveşte conceptul teoristului sinucigaş, ei bine, sfinţenia vieţii umane este clară în toate marile religii monoteiste. Eu nu vad niciunde altceva decât «Să nu ucizi!»".

Prinţul mai spune că există oameni care şi-au pierdut rude, care se simt disperaţi şi vor să îşi vadă cauza sau comunitatea avansând şi folosesc asta ca pe un pretext ca să-i distrugă pe alţii luându-şi viaţa în acest proces. "Cred că noi, arabii şi musulmanii, nici nu avem nevoie de duşmani pentru că suntem proprii noştri duşmani" conchide prinţul iordanian. ATACURI. Atentatorii sinucigaşi lasă în urmă victime şi groază AP PHOTO

SUCCESIUNE

Al-Qaida are lider interimar

Saif al-Adel, un înalt responsabil egiptean în al-Qaida, a fost desemnat şef interimar al organizaţiei teroriste, a relatat recent CNN. Saif al-Adel (în vârstă de 50 ani), fost membru al forţelor speciale egiptene şi al Jihadului Islamic egiptean, este şeful secţiunii militare a al-Qaida. Cunoscut şi sub numele de Muhamad Ibrahim Makkawi, el este inculpat pentru presupusa lui participare la atentate împotriva ambasadelor americane din Nairobi şi Dar es Salaam, în 1998, pentru arestarea lui fiind oferită o recompensă de cinci milioane de dolari. Această numire la conducerea al-Qaida ar putea fi un mod de a testa reacţiile la preluarea puterii de către un şef care nu provine din Peninsula Arabică, pământ sfânt al islamului, cu scopul de a-l introduce pe cel care apare ca succesor natural al sauditului Osama ben Laden, egipteanul Ayman al-Zawahiri. DUPĂ MOARTEA LUI OSAMA

Obama, dispus să aprobe noi raiduri antiteroriste

Preşedintele american, Barack Obama, a declarat, într-un interviu difuzat ieri de BBC, că este dispus să ordone o nouă operaţiune similară celei care a dus la moartea lui Osama bin Laden, dacă în Pakistan sau în alt stat suveran ar fi depistat un lider extremist, relatează AFP.

La întrebarea dacă ar fi gata să lanseze o operaţiune similară dacă ar fi reperată "o ţintă importantă" pe "un teritoriu suveran", liderul de la Casa Albă a spus: "Misiunea noastră este să securizăm Statele Unite. Respectăm suveranitatea Pakistanului, dar nu putem lăsa ca o persoană care planifică activ să ne omoare poporul şi popoarele aliate nouă s-o facă, nu putem lăsa ca aceste proiecte să se materializeze fără să acţionăm". FERM. Liderul de la Casa Albă nu ezită atunci când vine vorba de uciderea liderilor terorişti FOTO: REUTERS

Operaţiune "clandestină"

Liderul al-Qaida, Osama Bin Laden, a fost ucis pe 2 mai de forţele speciale americane în Pakistan, într-un raid desfăşurat în cel mai mare secret, la aproape zece ani de la atentatele din Statele Unite. Operaţiunea, considerată "clandestină" de către regimul de la Islamabad, a provocat o vie emoţie în rândul populaţiei pakistaneze, majoritar antiamericană. Asta nu din cauza morţii lui Osama bin Laden, urmată foarte puţine proteste, ci din cauza "încălcarea suveranităţii" Pakistanului.

Criminal, nu martir

În discursul de săptămâna trecută privind situaţia din Orientul Mijlociu, Barack Obama a declarat că Osama bin Laden a fost un "criminal în masă", nu un martir. Preşedintele SUA a subliniat că liderul Al-Qaida "a respins democraţia şi drepturile individuale pentru musulmani în profitul extremismului violent".

Unul dintre cei care l-au numit "martir" pe liderul reţelei teroriste al-Qaida a fost Carlos Şacalul, faimosul terorist din perioada Războiului Rece. Carlos, pe numele său real Ilici Ramirez Sanchez, are 61 de ani şi îşi ispăşeşte în Franţa pedeapsa cu închisoare pe viaţă pentru uciderea a doi agenţi secreţi francezi şi a unui presupus informator, în anul 1975.