Criza gazelor a răcit prietenia bulgaro-rusă

Criza gazelor a răcit prietenia bulgaro-rusă

Unu din trei bulgari şi-a pierdut sentimentele pro-ruseşti, de la începutul anului, după ce Moscova a lăsat o parte a ţării în frig.

Disputa Moscova-Kiev, care a stopat livrările de gaze către Europa şi i-a obligat pe bulgari să stea câteva zile în frig, provocând pierderi de zeci de milioane de euro companiilor, a răcit atitudinea pro-rusă a vecinilor de la sud de Dunăre. Reputaţia de „partener de încredere“ a Moscovei a fost afectată, iar politicienii de la Sofia au început să ceară mai apăsat reducerea dependenţei faţă de gazul rusesc.

Un sondaj comandat de publicaţia bulgară „Capital“ arată un declin al sprijinului pentru Rusia, printre cetăţenii bulgari, de la 67%, cât era înaintea crizei gazului, la 32%. Aproximativ 49% dintre ei au acum sentimente negative faţă de Moscova. În marile oraşe, unde efectele tăierii gazelor s-au simţit mai acut, reacţia negativă este şi mai puternică, „semn că este legată de criză şi de politica lui Putin“, apreciază, pentru EVZ, Svetlomira Pavlova, jurnalist la „Capital“. „Se pare că sentimentele calde faţă de Rusia, considerate până acum constante şi de neschimbat - tipic pentru Bulgaria, care este cea mai rusofilă naţiune din UE - pot, de fapt, să se schimbe“, observă Pavlova. Momentul schimbării „Momentul este important pentru că oferă deschidere pentru o nouă abordare în relaţiile Bulgariei cu Rusia. Totul depinde acum de politicienii bulgari“, apreciază, pentru EVZ, Vessela Tcherneva, şefa Consiliului European pentru Relaţii Externe de la Sofia. Deocamdată, în încercarea de a scăpa de dependenţa energetică faţă de Rusia, Sofia a cerut ajutorul UE pentru a-şi interconecta conductele de gaz cu Grecia şi cu România. În plus, preşedintele Gheorghi Părvanov s-a întâlnit săptămâna trecută cu omologul său azer, pentru a cere accelerarea Nabucco, gazoductul care ocoleşte Rusia.

Măsurile anunţate nu sunt însă atât de îndrăzneţe precum ar dori cei mai mulţi oameni, crede Svetlomira Pavlova, care consideră că relaţiile cu Moscova trebuie abordate pe baze mai pragmatice. Vechea poziţie a politicienilor bulgari - şi a guvernului socialist în special -, cum că Sofia nu trebuie să aleagă între Moscova şi Bruxelles, va fi mai greu de apărat acum, apreciază jurnalistul de la „Capital“.

Nabucco, un proiect virtual

Deocamdată, reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia se loveşte de probleme practice. Premierul Serghei Stanişev a parafat deja, încă de anul trecut, împreună cu Vladimir Putin, participarea Bulgariei la proiectul rusoitalian „South Stream“, considerat competitor al gazoductului european Nabucco. Momentul i-a făcut pe unii comentatori să catalogheze Bulgaria drept „calul troian al Rusiei în UE“. Criza gazelor nu va însemna că Sofia îşi va retrage sprijinul pentru „South Stream“.

Opţiunile Bulgariei sunt complicate şi de şansele reduse de reuşită ale Nabucco. „Nabucco este, deocamdată, un proiect virtual, nu există gaz, nu există o iniţiativă economică reală, e doar un proiect politic“, apreciază Vessela Tcherneva.

Ne puteți urmări și pe Google News