Criteriile de finanțare pentru federațiilor sportive ar trebui refăcute

sursă foto: Arhiva EvZ

În spațiul public există o dezbatere legată de faptul că federații sportive cu performanță modestă beneficiază de bugete consistente. Aceste discuții apar anual la împârțirea bugetului alocat federațiilor sportive de către Agenția Națională pentru Sport (ANS).

Într-un context economic dificil, în care România caută soluții pentru a reduce cheltuielile bugetare și a eficientiza utilizarea resurselor publice, Agenția Națională pentru Sport (ANS) și Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) continuă să aloce fonduri generoase către federații sportive cu rezultate modeste avertizează unele voci din sport. Cazul Federației Române de Gimnastică Ritmică (FRGR) este unul care creionează tabloul.

 

Buget consistent, rezultate modeste, sportivi de performanță puțini

În 2025, conform repartizării bugetare anunțate de ANS în luna martie, FRGR a primit suma de 1.120.000 lei (~230.000 Euro). Nu știm încă suma alocată de către COSR.

În anul 2024, conform execuției bugetare publicate pe site-ul oficial al FRGR, Federația a primit de la ANS 1.399.214 lei și de la COSR 1.184.643. În total 2.583.857 lei (510.000Euro). Total venituri FRGR pentru anul 2024, 4.424.939 lei (871.000 Euro).

La o primă vedere, această sumă pare rezonabilă. Numărul de cluburi afiliate FRGR este de 31, acestea au un numărul redus de sportivi de performanță și nu există rezultate internaționale notabile.

Singura medalie olimpică pe care România a obținut-o la gimnastică ritmică a fost acum 41 de ani, la Jocurile Olimpice din Los Angeles - 1984, prin Doina Staiculescu (medalie de argint).

În 2024, Alexandra Piscupescu a cucerit trei medalii la concursul internațional de la Atena, iar Amalia Lică a câștigat aurul la turneul internațional din Sofia. De asemenea, echipa României a obținut locul întâi la Jocurile Balcanice care au avut loc la Budva, Muntenegru, în perioada 14-16 iunie.

Astfel, apare întrebarea dacă există o corelare între performanță și finanțare.

În lipsa unor criterii clare și transparente privind alocarea banilor publici – precum medalii internaționale, număr de sportivi de elită sau eficiență bugetară – statul român continuă să susțină federații fără impact real în sportul internațional.

 

Suma alocată de Agenţia Naţională pentru Sport finanțării federațiilor sportive în 2025

Suma totală din bugetul Agenţiei Naţionale pentru Sport pe anul 2025, alocată finanţării celor 69 de federaţii sportive este de 137.250.000 de lei.

Agenţia Naţională pentru Sport a anunțat că a împărţit suma alocată acestora în patru componente:

• Administrare sportivă,
• Sportul pentru toţi,
• Administrare întreţinere baze materiale,
• Sport naţional, oină.

Finanțările pentru anul 2025 se pot găsi pe site-ul ANS. Vă prezentăm câteva dintre acestea:

• Federaţia Română de Canotaj, care a obţinut cele mai bune rezultate la Jocurile Olimpice de la Paris, două medalii de aur şi trei de argint, a primit 15.585.000 de lei.
• Federaţia Română de Baschet va beneficia de 7.396.000 de lei de la bugetul de stat.
• Federaţia Română de Rugby, a treia în ordinea sumelor alocate, a primit 6.750.000 de lei.
• Federaţia Română de Handbal, primește 6.310.000 de lei
• Federaţia Română de Nataţie şi Pentatlon Modern, a primit 6.000.000 de lei.

 

Acuzații privind cheltuirea banilor alocați

Informații apărute în spațiul public și prezentate de DIGISport la 05.02.2025, într-un articol cu titlul “Președinta FRGR, acuzată: Alocă mii de euro lunar pentru promovarea propriei imagini”. Replica: ”I-am dat banii mei de concediu”,  relevă suspiciunea ca Irina Deleanu încheie contracte de publicitate în numele Federației, dar în fapt campania vizează inclusiv promovarea propriei imagini. În articolul menționat apare și răspunsul acesteia.

De asemenea, de peste două decenii președinta FRGR organizează anual Cupa Internațională la gimnastică ritmică “Irina Deleanu”, în care alocă fondurile Federației și de pe urma căreia are probabil inclusiv avantaje de imagine personală.

Inclusiv vedete precum Simona Halep au sponsorizat această competiție cu sume consistente în detrimentul altor campionate de gimnastică ritmică cum ar fi Cupa Anului sau campionatul național (“Simona Halep, sponsorizare de top pentru o competiţie de nişă din România. Ce sumă a donat fostul număr 1 WTA” Adevărul - 30.03.2019).

Irina Deleanu, în 29.07.2025, în articolul publicat de DIGISport, ”Irina Deleanu simte că se dorește demiterea ei și anunță: "O să iasă un război fantastic!", arată că între ea şi Ioan Suciu există un diferend dinainte de alegerile pentru preşedinţia Federația Română de Gimnastică (FRG) legat de absorbția FRGR de către federația condusă în prezent de Suciu. Conflictul a culminat cu absenţa Președintelui FRG de la întâlnirea cu preşedintele Federaţiei Internaţionale de Gimnastică, Morinari Watanabe, care ar fi trebuit să aibă loc în weekend la Cluj-Napoca, cu ocazia Cupei Mondiale de Gimnastică Ritmică. Acesta a afirmat că invitația a venit târziu și nu i-a fost comunicată agenda din timp.

Menționăm că Federația Română de Gimnastică Ritmică nu este afiliată Federației Internaționale de Gimnastică, din acest organism făcând parte Federația Română de Gimnastică încă de la înființare, adică 1906.

 

Este nevoie de reformă, transparență și responsabilitate

Cazul FRGR nu este singular. În lipsa unor criterii clare de performanță și a unei evaluări riguroase a impactului fiecărei federații, bugetul public al sportului riscă să devină un mecanism de susținere a imaginii personale și a rețelelor de interese, nu al sportivilor și performanței.

În Marea Britanie, spre exemplu, investiția în performanță olimpică/paralimpica se realizează prin UK Sport, organism guvernamental dedicat performanței elitei, finanțat prin loterie și guvern; investește aproximativ £345 milioane pentru ciclul olimpic estival și £24 milioane pentru cel de iarnă.

Finanțarea se acordă pe cicluri de patru ani, evaluată anual, pe baza unor criterii clare: potențial medalii, rezultate internaționale și echilibru inter‑sportiv

Din 2017, toate federațiile care solicită finanțare trebuie să respecte „A Code for Sports Governance”, un cod obligatoriu care prevede trei niveluri (Tier 1–3) de cerințe legate de transparență, integritate și diversitate.

• Nivelul Tier 3 (pentru organizații ce primesc > £1 mil. sau primează activități continue) impune acoperire completă: consiliu diversificat (minim 30% gen), planuri de incluziune, director responsabil cu safeguarding-ul, evaluări de risc și impact.

 

Învățăminte esențiale pe care le putem extrage din modelul britanic

1. Finanțarea este legată direct de performanță și impact, nu oferită tratament egal indiferent de rezultate.
2. Sprijinul se bazează pe criterii obiective verificate periodic — nu pe tradiție sau presiuni istorice.
3. Codul de guvernanță impune standarde multe și exacte — de la diversitate la profil de risc și eficiență.
4. Chiar și sporturile de top sunt evaluate critic dacă rolul lor strategic se modifică, iar alocările trebuie ajustate pentru echilibru și sustenabilitate economică.

Deși au fost încercate mai multe metode de alocare la nivelul ANS se pare că funcționăm pe alocări bazate pe istoric, fără evaluări riguroase și, de ce nu, simpatii de moment. Modelul britanic oferă un exemplu matur și responsabil: transparență, criterii clare și cuantificabile, evaluare periodică și echilibrare a bugetelor conform performanței reale.

România are nevoie urgent de:

• Criterii de alocare bugetară bazate pe performanță sportivă;
• Transparență în cheltuirea fondurilor publice;
• Monitorizare permanentă a eficienței și impactului;
• Eliminarea risipelor mascate în „promovare” și PR personal.
• Introducerea criteriilor de performanță: număr de medalii la seniori/juniori, clasări în top 10 european/mondial, număr de sportivi activi, elite, etc
• Reevaluare anuală a bugetelor în funcție de performanța observată.
• Transparență în raportarea bugetelor și rezultatelor sportive.
• Sprijin proporțional federațiilor cu randament real în performanță.
• Reorientarea fondurilor către discipline cu rezultate verificabile și impact internațional clar.

 

Sportul românesc merită o finanțare inteligentă, echitabilă și dedicată adevăratei performanțe

Într-un context economic dificil, în care România caută soluții pentru a reduce cheltuielile bugetare și a eficientiza utilizarea resurselor publice, Agenția Națională pentru Sport (ANS) și Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) continuă să aloce fonduri generoase către federații sportive cu rezultate modeste conform opiniilor unor specialiști din sport.