Comisiile de politică externă ale parlamentului de la Bucureşti au amânat ratificarea unui protocol al Tratatului de la Lisabona, cu scopul declarat de a împiedica Germania să îşi menţină numărul actual de europarlamentari până în 2014. Decizia a fost „la cald”, după scrisoarea prin care Germania şi Franţa semnalau dorinţa de a amâna aderarea României la Schengen. La rece, situaţia ar putea sta altfel. În februarie, voi propune ratificarea protocolului, a declarat pentru EVZ preşedintele comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean.

Corlăţean a explicat azi contextul deciziei luate de comisiile de politică externă în decembrie. „Discuţia a avut loc imediat după scrisoarea miniştrilor de interne francez şi german şi subiectul era fierbinte. De aici şi o stare mai frustrată şi mai radicală din partea unei majorităţi destul de consistente în comisiiile reunite”, a spus el, cu referire la scrisoarea prin care Franţa şi Germania solicită amânarea aderării României la Schengen din cauza problemelor din justiţie.

Preşedintele comisiei de politică externă din Senat a subliniat că a menţinut o poziţie echilibrată, dar a evidenţiat o problemă de principiu. „Atâta vreme cât UE are un set de reguli şi ni se cere tuturor să respectăm aceste reguli, inclusiv când vine vorba despre obiectivul privind spaţiul Schengen, nu înţelegem de ce trebuie să asistăm la derogări de la reguli”, s-a întrebat el.

„În speţă – Germania solicită o derogare de la prevederea Tratatului de la Lisabona, care stabileşte 96 de membri în Parlamentul European, în condiţiile în care acest tratat a intrat în vigoare în decembrie 2009, iar alegerile europarlamentare au avut loc 6 luni mai devreme, când era în vigoare tratatul de la Nisa, care prevedea că Germania are 99 de membri, deci cu 3 membri mai mult. Germanii au cerut o derogare ca să îşi păstreze 3 europarlamentari până la capătul mandatului. E o problemă de principiu. De ce se solicită respectarea regulilor de către toţi, în special de către ăştia micii, în vreme ce cei mari solicită derogări”, a spus Corlăţean.

Judecata la rece

În vreme ce subliniază problema „de principiu”, senatorul PSD crede că „chestiunea asta de a urma modelul lui Băsescu şi al ministrului Baconschi, acela al încordării muşchilor este o idee destul de proastă şi nu duce la niciun fel de rezultat”.

„În contextul ăsta fierbinte, eu am propus să judecăm la rece speţa, la o a doua discuţie la începutul lui februarie. Să punem în balanţă argumentele juridice, cele de principiu dar şi cele plolitice şi luăm o decizie la rece. Personal, judecând la rece, cel mai probabil că voi propune colegilor o abordare realistă, să mergem pe ratificarea protocolului şi evitarea singularizării României printre statele europene, pentru că am convingerea că toate vor ratifica, mai ales că e o temă care nu e fundamentală – 3 mandate de europarlamentar”, a spus Corlăţean.

„Dacă am fi susţinut abordarea mai dură, am fi adoptat un aviz politic negativ şi am fi blocat procedura de ratificare a protocolului”, a adăugat el.

În cine ar lovi România? O eventuală blocare a ratificării protocolului ar lovi mai degrabă în alte state, precum Spania, decât în Germania. Principala menire a respectivului protocol este de a permite celor 18 noi parlamentari, introduşi de Tratatul de la Lisabona, să îşi ocupe funcţiile înainte de alegerile europarlamentare din 2014.

Există 12 state membre care primesc un număr suplimentar de mandate europarlamentare – Spania va primi patru, Austria, Franţa şi Suedia câte doi, iar Bulgaria, Italia, Letonia, Malta, Olanda, Polonia, Slovenia şi Marea Britanie, câte unul.

Noul tratat reduce numărul europarlamentarilor germani, de la 99 la 96. Această modificare va fi operată însă începând cu alegerile din 2014, indiferent de ratificarea sau de blocarea ratificării protocolului menţionat.