România a fost lăsată cu gura căscată după ce profesorul Iulian Ghinoiu și-a abandonat copiii de care trebuia să aibă grijă în Japonia. EVZ a intrat în posesia contractului încheiat între Asociația Tineri Parteneri pentru Dezvoltarea Societății Civile și participanți, unde nu este specificat că ar fi vorba de o excursie și tabară, ci de o „vizită de studiu”. Mărturii în exclusivitate arată că ONG-ul nu este la prima abatere. Mai mult, elevii au asistat la scene ciudate între profesor și soția sa.

Mihai Nascu, de 25 de ani, este unul dintre tinerii care au participat în „vizita de studiu” din Japonia, el fiind cel care a scos o parte dintre minori din criză. Acesta a povestit pentru EVZ dramele pe care le-a trăit în lungul drum spre casă, dar și cum autoritățile din România voiau să îi plimbe prin magazinele de firmă din aeroport, când ei nu își doreau decât un pahar de apă și un sandviș.

Lider peste noapte

„Am avut parte de o experiență cel puțin... interesantă! Toată plecarea a pornit cu stângul. Și peste noapte, aș spune, m-am trezit lider de grup. Mi-a fost cerut să îmi scot până și cazierul judiciar fix înainte de plecare. Iulian Ghinoiu, organizatorul, mi-a comunicat în ziua plecării că voi avea în grijă patru minori și mi-a dat biletele de avion. Am plecat singuri spre Tokyo, opt persoane, el plecând cu o zi înainte. A doua zi ne-am întâlnit cu acesta. Pe toată perioada a fost irascibil, agitat, îngândurat. Nu se odihnea noaptea, dormea numai câte două ore, iar în rest se pare că făcea programul pentru următoarea zi și lucruri ce țineau de organizare”, povestește Mihai.

Printre lacrimi i-a spus „Te iubesc! Te pup! Pa!”

Iulian Ghinoiu, „coșmarul” tinerilor în Japonia, se pare că pe la șase dimineața, în penultima zi de acolo, și-a luat bagajele și a dispărut. „Când ne-am trezit fără coordonator, am fost la poliție și l-am declarat dispărut. Probabil a reușit să plece din țară până am ajuns noi la forțele de ordine.

Iulian Ghinoiu, în Osaka, stătea într-o cameră cu alți copii. Unii dintre aceștia povesteau că ar fi vorbit la telefon vreo două ore, timp în care a și plâns, iar conversația s-ar fi încheiat cu „Te iubesc. Te pup. Pa!”, mărturisește tânărul. În tot acest timp, copiii au încercat să ia legătura și cu soția acestuia, Ana-Maria Ghinoiu.

„Când am sunat-o, am luat-o prin surprindere. Se cunoaștea acest lucru din vocea ei. Nu știa nimic despre drama prin care noi treceam la celălalt capăt al lumii. Ea aterizase în Milano, fiind cu un alt grup de copii. După aceea făcea pe confuza și a început să zică că nu are nicio treabă cu organizarea și nici cu organizația”, povestește Mihai. Chiar dacă nu și-a recunoscut fapta, statutul asociației o contrazice, fiind membru fondator al Asociației Tineri Parteneri pentru Dezvoltarea Societății Civile alături de Iulian-Nicolae Ghinoiu – soțul ei și alte patru persoane: Gheorghe Bojoagă, Vlad-Lucian Popescu, Liviu-Ioan Tatu și Laura-Bianca Dumitrescu.

 

Antecedentele lui Ghinoiu

Nefericita tragedie la care au fost supuși tinerii care au participat la această excursie, nu este un caz izolat. Violeta Marinescu a povestit, în exclusivitate pentru EVZ, de cât timp se chinuie să își recupereze banii pe care fiul ei i-a pierdut în urma unei excursii care nu a mai avut loc.

„În 2016, copilul meu a cumpărat o excursie în Peru pentru două persoane. A plătit 3.264 lei. Mergea el, alături de încă un grup de opt prieteni. În ianuarie 2017, acesta a sunat organizatorul și a zis că din cauza unor motive de sănătate, nu mai poate să meargă nici el și nici persoana pentru care o achiziționase în excursie. Au spus, că dacă e nevoie, ei pot găsi doi înlocuitori, pentru ca totul să fie mai ușor. S-a tot amânat excursia din diverse motive, până când nu s-a mai organizat. Într-adevăr, o parte din participanți și-au primit banii înapoi după îndelungi insistențe. Și mai este o parte, printre care și noi, care nici până astăzi nu am primit contravaloarea acesteia”, povestește mămica.

Violeta Marinescu a făcut la vremea respectivă o reclamație la poliția din Târgu Jiu. Deoarece aceștia au specificat că vor să-și recupeze banii, au fost redirecționați către instanță, iar astfel cazul s-a închis. În 2018, au revenit cu o nouă reclamație, prin care specificau că nu vor ca obiectivul anchetei să fie recuperarea banilor, ci anchetarea pe motiv de înșelăciune.

„Polițiștii ne-au sugerat să ne înțelegem cu Iulian Ghinoiu și să nu mai facem plângere penală, căci acesta este profesor și i-ar putea fi afectată cariera. Într-un final am reușit să luăm legătura și ne-am întâlnit și ne-a zis că ne va înapoia banii și să ne retragem reclamația. Era foarte intrigat că poliția îl cercetează și ne-a spus că se pregătește să plece în Canada. Din februarie 2018, acesta nu ne-a mai răspuns la telefon. Acum, am depus cea de-a treia reclamație la poliția din Târgu Jiu. Dacă se luau măsuri atunci, acum nu se mai ajungea în situația aceasta”, este de părere Violeta Marinescu.

Ambasada României: „Nu avem cum să vă ajutăm”

Pentru această vizită de studiu în Japonia, fiecare participant a scos din buzuar 690 de euro. Conform contractului, în schimbul acestei sume, beneficiarul avea asigurate următoare: transportul cu avionul pe ruta București-Tokyo-București, transferul de la aeroport la hotel și de la hotel la aeroport, cazare și transportul cu trenul pe ruta Osaka-Nara-Tokyo. Numai că, planurile din contract nu s-au potrivit cu cele de la fața locului.

„În penultima zi, am primit pe e-mail itinerariul – adică de la ce oră trebuie să luăm avionul, de pe ce aeroport. Cel mai greu a fost să ajungem de la Osaka, locul unde eram noi, la Tokyo. Ne-am cumpărat din nou bilet de tren spre capitala Japoniei, chiar dacă acestea erau incluse și cumpărate dus-întors în prețul inițial. Am mai dat astfel 130 euro. Ajunși în Tokyo ne-am cazat la un hotel, 15 euro de persoană”, adaugă Mihai.

Părinții copiilor aflați în această vizită de studiu sau mai exact o excursie, căci aceștia în afară să viziteze Japonia alt „studiu” nu au făcut, fiind panicați de situație, au alertat autoritățile române din Țara Soarelui Răsare.

„Am fost așteptați în gara din Tokyo de reprezentanții ambasadei României, dar, în afară să ne ducă la hotel, cu metroul, altceva nu au făcut. I-am rugat să ne ofere un autocar sau un microbuz să ne ducă a doua zi de la hotel, la aeroport, căci eram două grupuri de 20 de persoane fiecare. Răspunsul lor... «Nu se poate, nu avem cum să vă ajutăm», continuă să povestească Mihai.

Avionul în care s-au urcat cei 30 de tineri din Tokyo cu destinația București, a avut escală în Viena. Aici, reprezentanții Consulatului României i-au întâmpinat. Și nu, nu cu pâine și sare, ci cu aroganțe. „Deși eram morți de foame și am fi vrut să mâncăm, ei ne spuneau că o să mergem prin Dutty Free, că o să mergem prin magazine Huggo Boss, Michael Korse și ne putem cumpăra ce vrem noi... Nu m-am gândit că la cei 25 de ani ai mei, voi fi tată și mamă pentru 30 de copii”, își încheie tragedia prin care au trecut Mihai.