SAFE / sursa foto: captura video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
O parte dintre competitori afirmă că procesul de selecție nu ar fi respectat în totalitate regulile, descriind derularea acestuia ca fiind „ieșită din comun”. Principala obiecție formulată privește presupusa neîndeplinire a cerințelor SAFE de către firma declarată câștigătoare, aspect care nu vizează însă capacitatea tehnică a acesteia.
Contract de 816,6 milioane de euro pentru armament individual, disputat între producători. Ce prevede SAFE
Atribuirea contractului de 816,6 milioane de euro pentru Sistemul de armament individual (SAI) a generat dispute puternice între companiile participante. Mai mulți competitori susțin că procesul de selecție nu a fost unul corect, descriind situația ca fiind „ieșită din comun”.
În centrul criticilor se află faptul că firma declarată câștigătoare nu ar îndeplini criteriile SAFE, fără ca aceasta să fie contestată din punct de vedere al capacităților tehnice. Reprezentanții Guvernului au confirmat pentru News.ro că programul SAI va fi derulat de SIG Sauer. Ministerul Afacerilor Interne a precizat că una dintre cerințe este fabricarea integrală în România a armelor și muniției, iar documentele oficiale indică drept furnizori o asociere formată din SSI Legion SRL, subsidiară SIG Sauer SUA, CN Romarm SA, fabrica de la Cugir, și Uzina Mecanică Sadu.
Pe 29 ianuarie 2026, senatorul independent Ionel Carp a primit două mesaje electronice, la interval scurt, de la Ministerul Apărării și de la Cancelaria Prim-Ministrului. La 9 februarie a sosit un al treilea răspuns, de la Ministerul Economiei, toate având același subiect: întrebările adresate de parlamentar pe 10 decembrie 2025 privind transparența selecției în programul SAFE. De asemenea, a cerut detalii despre numărul ofertelor depuse, criteriile de evaluare și modul în care este garantat accesul egal al competitorilor la procedură.
Răspunsuri oficiale vagi privind procedura de selecție
Întrebarea centrală viza „Transparența criteriilor de atribuire și a procedurilor de selecție din programul SAFE pentru armament individual”. Instituțiile au oferit răspunsuri generale, invocând cadrul legal, fără a detalia mecanismul concret de selecție.
Guvernul a precizat doar că planul de investiții a fost transmis Comisiei Europene. Ministerul Apărării a transmis că ofertele vor fi înregistrate pe baza solicitărilor primite, iar Ministerul Economiei a afirmat că informațiile cerute „nu se regăsesc în cadrul activităților desfășurate în instituția noastră”.
Niciuna dintre instituții nu a indicat numărul ofertelor complete primite sau respinse. Senatorul Ionel Carp a criticat răspunsurile primite, afirmând că acestea au fost insuficiente și că intenționează să revină cu noi interpelări.
Lista inițială de ofertanți și contextul programului SAFE
Un reprezentant guvernamental a declarat tot pentru News.ro că, până la adoptarea Ordonanței de Urgență 62/2025, fuseseră depuse opt oferte din partea a șapte competitori pentru programul SAI.
Programul face parte din pachetul european SAFE (Security Action For Europe), destinat modernizării armamentului individual și înlocuirii echipamentelor de tip sovietic cu standard NATO. Bugetul total este de 816,6 milioane de euro, din care aproximativ 60% este alocat armatei, iar restul structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
Ulterior, potrivit unui raport al Cancelariei Prim-Ministrului, câștigătoare ar fi fost desemnată SIG Sauer, companie americană cu istoric controversat, inclusiv legat de condamnări ale conducerii în Germania și închiderea unei unități de producție în 2020. Decizia a generat reacții critice din partea mai multor participanți la procedură, care contestă modul de atribuire și selecția finalăm mai arată sursa menționată.
Companii implicate în etapa inițială a procesului
În toamna anului 2025, autoritățile române au solicitat oferte pentru programul SAI, printr-o echipă formată din experți ai Ministerului Apărării și Ministerului Economiei, sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului.
Grupul de Lucru Interinstituțional SAFE a conturat o listă de potențiali ofertanți, care includea FN Herstal din Belgia, Glock GmbH, Steyr Arms, Heckler & Koch GmbH, Ceska Zbrojovka Colt Group și Beretta, alături de alte propuneri industriale.
Unele companii au propus achiziții comune cu alte state, precum Belgia sau Croația, în timp ce altele au vizat investiții directe și producție locală în România. În total, șapte companii au fost implicate inițial, unele cu variante diferite de ofertare, inclusiv FN Herstal în două formule distincte de participare.
SAFE. sursa: daad.de
Proceduri preliminare și colectarea de informații înaintea criteriilor finale
La finalul lunii octombrie 2025, mai multe companii au primit din partea Cancelariei Prim-Ministrului o Cerere de Informare (RFI), cu rol strict consultativ. Documentul preciza că scopul era colectarea de date privind capacitățile industriale, tehnologiile utilizate și posibilitatea de participare la programul SAFE.
Răspunsurile solicitate vizau inclusiv estimări de preț, termene de producție, nivelul de integrare în lanțul european de aprovizionare și eventuale acorduri de cooperare.
De asemenea, companiile trebuiau să confirme respectarea criteriilor de eligibilitate, inclusiv localizarea în UE, SEE sau Ucraina. Termenul limită pentru transmiterea răspunsurilor a fost stabilit pentru 4 noiembrie 2025, înainte ca Ordonanța de Urgență 62/2025 să fie adoptată și înainte ca regulile finale de selecție să fie definitiv stabilite în cadrul programului SAFE.
Experiența în relația cu Guvernul României
Unul dintre actorii vizați la final de octombrie 2025 de o solicitare de informare transmisă de Guvern a fost Beretta, considerat cel mai vechi producător de arme de foc încă activ la nivel global.
Compania, fondată în 1526, își evidențiază prezența în dotarea forțelor armate din peste 60 de state, inclusiv în majoritatea țărilor membre NATO. În România, Poliția utilizează aproximativ 25.000 de pistoale Beretta, asamblate de compania de stat Romarm.
Întregul lanț de producție, structurile de aprovizionare și capacitatea de proiectare ale grupului sunt localizate pe teritoriul Uniunii Europene.
Pe 2 octombrie 2025, Antonio Biondo, vicepreședinte Beretta, i-a transmis o scrisoare lui Radu Miruță, ministrul Economiei de la acel moment, prin care propunea ca o parte importantă a componentelor să fie realizată în România, alături de transfer de tehnologie și pregătirea forței de muncă locale.
Primele demersuri și lipsa de răspuns
În document, compania își exprima disponibilitatea de a dezvolta producția locală, de a împărtăși procese tehnologice și de a contribui la formarea personalului din România. Răspunsul autorităților nu a mai venit.
Ulterior, pe 23 octombrie 2025, cu aproximativ o săptămână înainte de solicitarea oficială de tip RFI transmisă de Guvern, directorul general Beretta, Carlo Ferlito, a expediat o nouă scrisoare către premierul Ilie Bolojan, reluând în linii generale propunerile adresate anterior Ministerului Economiei.
„Pe măsură ce România îşi continuă efortul de modernizare şi întărire a sectorului apărării, am fi onoraţi să descoperim împreună oportunităţi care să ducă la o strânsă colaborare, îndeosebi prin Ministerul Economiei, în vederea identificării şi dezvoltării celor mai bune soluţii”, propunea Carlo Ferlito, în documentul consultat de news.ro. Tot el avansa ideea producerii în România a unei părți consistente din echipamente, alături de transfer tehnologic și instruirea forței de muncă locale.
„Dat fiind programul strâns (cu termen limită 31 mai 2026, n.r.) şi importanţa acestui proiect, am aprecia ocazia de a vă întâlni, cât de curând vă permite programul, pentru a discuta cum am putea colabora concret”, mai solicita reprezentantul companiei.
RFI-ul guvernamental și lipsa dialogului ulterior
Pe 30 octombrie a fost transmisă cererea de tip RFI din partea Cancelariei Guvernului, adresată simultan tuturor potențialilor furnizori, fără a constitui un tratament preferențial pentru vreunul dintre aceștia. În ceea ce privește solicitarea de întrevedere formulată de conducerea Beretta, aceasta nu s-a concretizat.
Ulterior finalizării criteriilor de selecție din Programul SAFE, mediul de comunicare dintre autorități și companii a devenit practic inexistent. Companiile implicate au reclamat că nu au mai fost solicitate versiuni finale ale ofertelor.
Pe 4 decembrie 2025, Carlo Ferlito i-a transmis din nou o scrisoare premierului Ilie Bolojan, în care a semnalat dificultăți majore în pregătirea participării la program.
„Stimate domnule prim-ministru”, îi scria Carlo Ferlito, directorul general Beretta, lui Ilie Bolojan pe 4 decembrie 2025, „Beretta doreşte să vă informeze oficial cu privire la dificultăţile considerabile întâmpinate în pregătirea pentru participarea la programul SAFE, inclusiv lipsa informaţiilor referitoare la FCOPS (Fişa cu cerinţele operaţionale ale Programului SAFE, n.r.)”.
Acesta susținea că nu a existat nicio rundă de negociere oficială și că nu a fost primit niciun răspuns la demersurile anterioare, considerând că oferta companiei, deși conformă cu cerințele statului român, nu a fost luată în considerare. De asemenea, a cerut reevaluarea dosarelor de către comisia interministerială și a reamintit existența liniilor de asamblare Beretta la Cugir. Nici aceste demersuri nu au avut rezultat
Reluarea solicitărilor și răspunsuri inexistente
Pe 19 martie 2026, reprezentanții Beretta au revenit cu solicitarea de a depune o ofertă actualizată, adaptată criteriilor finale din Programul SAFE. Compania susține că nu a primit documentele actualizate din partea autorităților române.
La 20 aprilie 2026, Beretta a solicitat din nou să fie inclusă și evaluată integral în program, asumându-și obiectivul de a produce până în 2030, integral în România, pușca de asalt, pistolul semiautomat și lansatorul de grenade. Nici de această dată nu a existat un răspuns favorabil.
„Suntem dezamăgiţi pentru că am avut o primă solicitare formală, la sfârşitul lui octombrie (2025, n.r.), am răspuns pe 3 noiembrie iar de atunci nu a mai existat vreo cale de comunicare. Am trimis scrisori oficiale către cei implicaţi, fără vreun răspuns. Este o situaţie ieşită din comun, nu ni s-a mai întâmplat aşa ceva.”, a declarat pentru News.ro Antonio Biondo, vicepreședinte Beretta, confirmând lipsa de comunicare cu autoritățile.
Acesta a subliniat că nu dorește să influențeze modul de organizare al Guvernului, dar solicită condiții egale de competiție și transparență în proces.
„Nu pot sfătui Guvernul cum să-şi organizeze activitatea, singurul lucru pe care-l dorim este să avem şansa de a concura într-un mediu transparent, în aceleaşi condiţii cu orice alt competitor. Din punctul nostru de vedere, asta a lipsit şi sperăm ca, în viitorul apropiat, situaţia să poată fi reglementată, pentru a avea o competiţie liberă”, a adăugat Biondo.
O poziție similară a fost exprimată și de alți participanți la proces
„Nu suntem deloc apreciativi faţă de modul cum s-a desfăşurat selecţia”, a declarat pentru News.ro Jean-Claude de Thibault, director regional de vânzări în cadrul companiei FN Herstal. Acesta a precizat că și compania sa a fost contactată în octombrie 2025, însă dialogul ulterior a fost aproape inexistent.
„De când am transmis oferta şi până în prezent aproape că nu a mai existat comunicare între părţi. Nu suntem mulţumiţi de modul în care s-au desfăşurat lucrurile. Nu vom lupta împotriva deciziei Guvernului, dar nici nu vom face nicio investiţie pe care doream să o realizăm în România, în cazul în care câştigam. Selectasem deja zece companii (locale, n.r.) în care doream să investim”, a mai declarat reprezentantul FN Herstal.
Potrivit acestuia, planurile includeau producție integrală în România pentru anumite categorii de armament, iar pentru altele un grad ridicat de localizare industrială, de aproximativ 90%. În paralel, SIG Sauer este prezentă în România prin SSI Legion SRL, cu sediul la Cugir, entitate autorizată pentru producția de armament pe teritoriul național.
Compania a demarat demersuri pentru dezvoltarea unei capacități industriale în Europa cu mai bine de doi ani înainte ca mecanismul SAFE să devină un cadru prioritar la nivel european, prezentând această strategie ca pe un proiect pe termen lung.
Reprezentanții SIG Sauer au transmis că România este văzută drept o platformă industrială, nu doar o piață de desfacere, subliniind intenția de dezvoltare a unei capacități locale de producție și transfer tehnologic.
Controverse privind criteriile SAFE și poziția competitorilor
Beretta a contestat eligibilitatea SIG Sauer în raport cu cerințele programului SAFE, ridicând întrebări privind structura de producție și localizarea proprietății intelectuale. Compania a susținut că există neconcordanțe între cerințele de eligibilitate și modul în care este organizată producția anumitor competitori.
De asemenea, a fost invocată limita privind costurile componentelor provenite din afara Uniunii Europene, precum și condițiile privind controlul tehnologic și capacitatea de modificare a echipamentelor. În replică, Beretta a precizat că nu contestă capacitatea tehnică a competitorului, însă solicită o analiză riguroasă din partea autorităților europene și române.
Pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne sunt enumerate condiții precum producția integrală în România, transfer de tehnologie, crearea a cel puțin 60 de locuri de muncă și susținerea învățământului dual.
Programul SAFE include mai multe categorii de echipamente militare, de la muniție și sisteme de artilerie până la capabilități cibernetice și sisteme de protecție a infrastructurii.
Reglementările prevăd și o limită de 35% pentru componentele provenite din afara Uniunii Europene, precum și din statele asociate spațiului economic european. Pentru anumite categorii, sunt impuse cerințe suplimentare legate de controlul asupra echipamentelor și lipsa restricțiilor externe privind modificarea acestora.
Finalizarea selecției și desemnarea furnizorilor
Un document al Cancelariei prim-ministrului indică faptul că programul de armament tip NATO și muniție, estimat la 816,6 milioane de euro, are ca furnizori o asociere formată din SSI Legion SRL, CN Romarm și Uzina Mecanică Sadu. Reprezentanții SIG Sauer au reiterat că proiectul are ca obiectiv dezvoltarea unei capacități industriale durabile în România, cu impact regional pe termen lung.
În 2013, Consiliul Concurenței a sancționat mai multe companii din industria de armament, inclusiv entități asociate SIG Sauer, pentru presupuse practici anticoncurențiale în licitații publice organizate de Ministerul Apărării. Decizia a vizat modul de împărțire a produselor între ofertanți în cadrul unor proceduri din anii 2005–2007.
Companiile au fost amendate cu un total de 2,8 milioane de euro.
Ulterior, în 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat în parte sancțiunea aplicată uneia dintre entitățile implicate. Pe 28 aprilie 2026, ministrul Radu Miruță a susținut o conferință de presă privind stadiul programului SAFE, evitând să confirme explicit detalii despre atribuirea contractului de la MAI. Acesta a precizat că responsabilitatea pentru procedură aparține Ministerului Afacerilor Interne, care a preluat coordonarea programului.
Referitor la componența furnizorilor, a afirmat că nu poate oferi informații suplimentare întrucât procedura nu a fost finalizată legislativ. Ministerul Afacerilor Interne a transmis ulterior că derulează o procedură de negociere fără publicare prealabilă, conform cadrului legal aplicabil și deciziilor CSAT.
În lipsa unor clarificări complete, structura finală a contractului a fost confirmată de șeful Cancelariei Primului Ministru, Mihai Jurca, care a indicat asocierea dintre SSI Legion SRL, Romarm și Uzina Mecanică Sadu.
Întrebările rămase fără răspuns și poziția instituțiilor
Întrebările adresate de presă privind selecția operatorilor, criteriile de evaluare și calendarul procedurii au primit răspunsuri incomplete sau formale din partea autorităților. Ministerul Afacerilor Interne a indicat că o parte dintre informații nu pot fi comunicate, invocând excepții prevăzute de legislația privind accesul la informații publice.
În același timp, instituția a confirmat că preluarea proiectului a avut loc recent, la începutul lunii mai 2026. Referitor la calibru și specificații tehnice, autoritățile au susținut că acestea sunt aliniate nevoilor operaționale ale structurilor de apărare.
Termenul limită pentru semnarea contractelor rămâne 31 mai 2026, ceea ce reduce semnificativ marja de clarificare instituțională. În acest context, rămâne deschisă întrebarea privind modul în care au fost gestionate comunicarea și selecția în cadrul programului.
Cu mai puțin de doi ani înainte de acest termen, autoritățile române au primit la nivel înalt reprezentanți ai industriei de armament, într-o perioadă în care discuțiile despre investiții și modernizare militară deveneau tot mai intense.
„Dorim să creştem prezenţa economică americană în economia românească, prin investiţii directe şi proiecte de modernizare şi tehnologizare. Dacă ele vizează şi domeniul industriei de apărare, cu atât mai bine, având în vedere contextul securitar regional şi global”, declara atunci Cătălin Predoiu, pe atunci premier interimar.
Recomandările noastre
