Consiliul Fiscal anunță că deficitul ar putea coborî la 6,5% din PIB în 2026. Riscurile rămân ridicate fără corecție bugetară

Sursă foto: Pixabay

Situația finanțelor publice continuă să ridice semne de întrebare pentru perioada următoare, iar analiza recentă a Consiliului Fiscal indică faptul că România se află într-un punct sensibil. În opinia instituției, măsurile fiscal-bugetare implementate în a doua jumătate a anului 2025 pot conduce, în 2026, la un deficit situat în jurul a 6,5% din PIB, însă menținerea unui echilibru depinde în mare măsură de ritmul absorbției fondurilor europene și de continuarea ajustărilor bugetare.

„.O corecţie bugetară de amploare nu poate avea loc fără a fi afectate negativ venituri ale cetăţenilor şi încasări ale firmelor, ceea ce generează nemulţumiri. Dar, în lipsa corecţiei bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice şi sociale grave”, anunță Consiliul Fiscal.

Consiliul Fiscal emite avertismente privind sustenabilitatea reformelor

În documentul preliminar privind cea de-a doua rectificare bugetară din 2025, Consiliul Fiscal arată că proiectul păstrează neschimbată ținta de deficit bugetar de 8,4% din PIB, echivalentul a 159,8 miliarde de lei, modificările față de rectificarea anterioară fiind minore. Instituția subliniază că, fără măsurile de ajustare introduse în acest an, România risca să depășească pragul de 9% din PIB.

În analiza sa, Consiliul Fiscal insistă asupra deteriorării echilibrelor fiscale din ultimii ani și atrage atenția că situația actuală reprezintă o consecință directă a politicilor bugetare prociclice.

„Economia României, în pofida unor progrese importante în numeroase domenii, a avut o evoluţie nesustenabilă, mai ales în anii recenţi – ilustrată de dinamica deficitului bugetar şi cea a datoriei publice (ajunsă la cca. 59% din PIB în iulie 2025, de la 35% din PIB în 2019). Corecţia bugetară din România are loc într-un mediu internaţional nefavorabil şi tot mai incert, cu o situaţie internă tensionată”, mai precizează Consiliul Fiscal.

Consiliul Fiscal punctează că accesul la fonduri europene și implementarea reformelor din PNRR sunt elemente esențiale pentru continuarea procesului de ajustare bugetară, iar obiectivul de deficit pentru 2025, revizuit la 8,4%, rămâne posibil, conform evaluărilor sale.

Deficitul estimat pentru 2026 și nevoia urgentă de consolidare

Potrivit estimărilor, deficitul în 2026 poate ajunge în jurul valorii de 6,5% din PIB, o ajustare importantă față de 2024, dar insuficientă pentru a elimina riscurile asociate dezechilibrelor acumulate. Reprezentanții Consiliului Fiscal atrag atenția că reducerea deficitului este esențială pentru restabilirea încrederii în politicile publice:

„În lipsa măsurilor de corecţie din acest an, deficitul bugetar ar fi depăşit 9% din PIB. Corecţia bugetară poate fi punctul de inflexiune în restabilirea încrederii în finanţele publice din România… Din păcate, suntem obligaţi de circumstanţe să fim prociclici în corecţia dezechilibrelor… fiindcă s-a greşit în politica bugetară în ultimii ani”.

Instituția reamintește că România are unul dintre cele mai reduse niveluri ale veniturilor fiscale din Uniunea Europeană, cu 28,7% din PIB, semnificativ sub valorile înregistrate în state din regiune, precum Cehia, Ungaria sau Polonia.

În acest context, Consiliul Fiscal consideră că:

„O colectare mai bună a veniturilor fiscale este o problemă de siguranţă naţională… Teza potrivit căreia s-ar putea obţine o colectare imediată mult mai bună de taxe şi impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzorie.”

Instituția remarcă și presiunea suplimentară generată de creșterea cheltuielilor militare, precum și rolul pe care investițiile publice – estimate la circa 7,8% din PIB – îl vor avea în limitarea efectelor contracționiste ale consolidării fiscale.

Absorbția fondurilor europene, cheia echilibrului în 2026

Conform analizei, accesarea rapidă și eficientă a finanțărilor europene va fi esențială pentru menținerea economiei în teritoriu pozitiv în 2026. Programul european SAFE este menționat drept o posibilă ancoră ce poate ajuta atât consolidarea bugetară, cât și creșterea capacității de apărare a României.

În opinia Consiliului Fiscal, reforma ANAF este crucială pentru reducerea evaziunii fiscale, iar digitalizarea instituției reprezintă un instrument esențial pentru creșterea colectării și echilibrarea finanțelor publice. În analiza cadrului macroeconomic, instituția amintește că prognozele CNSP din 5 septembrie 2025 continuă să fie referința utilizată.

„O absorbţie masivă de fonduri europene poate ajuta menţinerea economiei în teritoriu pozitiv în 2026”, subliniază instituția.

Ce mai arată estimările pentru 2026

În ceea ce privește actuala rectificare, Consiliul Fiscal observă o revizuire marginală a estimărilor față de varianta precedentă, menținându-se ținta de deficit la 8,4% din PIB. Atât veniturile, cât și cheltuielile se reduc cu aproximativ 1,8 miliarde de lei, iar ajustările sunt corelate cu execuția bugetară aferentă primelor 10 luni.

Principala incertitudine rămâne gradul de absorbție a fondurilor europene. Execuția cheltuielilor din primele 10 luni arată un avans de 9,9%, inferior dinamicii veniturilor și mai lent decât ritmul programat de 14,4%.

Consiliul Fiscal notează că, pe baza datelor actuale, menținerea deficitului cash în jurul valorii de 8,4% pentru 2025 este încă posibilă. Estimările pentru 2026 arată că măsurile aplicate în a doua parte a anului 2025 pot asigura o ajustare consistentă, de aproximativ 6,5% din PIB, în linie cu angajamentele asumate de România.

Potrivit datelor MIPE, la 31 octombrie 2025, rata efectivă de absorbție pentru CFM 2021–2027 se situa la 11,7%, echivalentul a 3,6 miliarde de euro, în timp ce, pe componenta de granturi a PNRR, Ministerul Finanțelor raporta un nivel de 31,6% la data de 30 septembrie.