Sarmizegetusa Regia. Sursă foto: Unsplash
Din cuprinsul articolului
Sarmizegetusa Regia, capitala misterioasă a dacilor și inima vechii Dacii, ascunde între ruinele sale nu doar istorie, ci și legende fascinante despre comori fabuloase.
Una dintre cele mai impresionante relatări despre aurul dacic datează de la începutul secolului al XIX-lea și îl are în prim-plan pe Arimie Popa, un țăran din satul Ocolișu Mic, aflat la doar câțiva kilometri de Grădiștea Muncelului.
Această poveste, consemnată de istoricul Sigismund Jako în volumul „Cercetări arheologice la cetatea Grădiștea Muncelului” (1966), dezvăluie cum o simplă întâmplare a stârnit o adevărată goană după aur, atrăgând zeci de oameni din toate satele Munților Orăștiei.
Porcii care au scos la iveală galbenii
Totul a început când fiul lui Arimie Popa păștea porcii în apropierea ruinelor vechii cetăți dacice. La un moment dat, animalele au început să scurme pământul și au scos la suprafață mai multe monede strălucitoare de aur.
Speriat, copilul a fugit acasă și i-a povestit tatălui ce descoperise. Motivul temerii era legat de o credință veche, transmisă din generație în generație: se spunea că aurul dacilor este blestemat și păzit de Diavol, iar cel care îndrăznește să-l ia va avea parte de nenorociri.
Arimie, însă, nu s-a lăsat intimidat de superstiții. Înarmat cu o sapă și un coș, a mers direct la locul indicat de copil și a început să caute. Ceea ce a găsit depășea orice așteptare: sute de galbeni, risipiți printre rădăcinile copacilor, străluceau în bătaia soarelui.
Cum s-au umplut munții de căutători
Vestea s-a răspândit cu rapiditate în satele din jur. Potrivit documentelor vremii, „oamenii au pornit o adevărată migrație spre Grădiște”. Țărani din întreaga zonă și-au lăsat ogoarele, au abandonat muncile câmpului și au pornit spre ruinele cetății dacice, convinși că acolo se află comori fabuloase.
Grupurile de săteni urcau muntele purtând lopeți, topoare și sape, iar pe drum li se alăturau și alți oameni care prășeau porumbul la marginea satelor. Atmosfera era una de febră generală, descrisă de Sigismund Jako ca fiind „o goană nestăvilită după aur”.
„Fiecare om sărac spera că fabuloasele comori ce se ascund printre ruine îl vor scăpa odată pentru totdeauna de mizerie și-l vor face bogat”, nota istoricul în lucrarea sa.
Intervenția autorităților. Sarmizegetusa, sub pază
Căutările necontrolate riscau să distrugă ruinele cetății dacice, iar situația a scăpat rapid de sub control. Autoritățile au fost nevoite să intervină și au instituit paza permanentă a zonei pentru a împiedica devastarea sitului arheologic.
Acest episod de la începutul secolului XIX nu a fost singular. Istoricii consemnează că, de-a lungul timpului, mai multe „comori dacice” au fost descoperite în Munții Orăștiei, multe dintre ele ajungând fie în colecții private, fie fiind topite de negustori.
Unele piese au fost salvate și pot fi văzute astăzi în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, însă o mare parte a tezaurului dacic rămâne pierdută pentru totdeauna.
Cetatea Dacică Sarmizegetusa. Sursa foto: Administratia Sarmizegetusa Regia/Facebook
Legendele blestemului aurului dacic
Poveștile din jurul Sarmizegetusei Regia nu vorbesc doar despre comori, ci și despre blesteme. Localnicii credeau că aurul ascuns de daci înainte de cucerirea romană este protejat de spirite malefice, iar cel care îl atinge fără drept este pedepsit.
Astfel de superstiții au fost alimentate de numeroase tragedii. Mulți săteni care s-au lăcomit la aur au sfârșit îmbolnăvindu-se sau murind subit, ceea ce a întărit și mai mult credința că bogățiile dacilor sunt păzite de Diavol.
Chiar și în prezent, există ghizi locali care povestesc turiștilor că „Sarmizegetusa nu îți iartă lăcomia” și că aurul ascuns printre ruine „îți poate aduce moartea”.
Sarmizegetusa Regia, o comoară istorică neprețuită
Sarmizegetusa Regia, aflată astăzi pe lista UNESCO, rămâne un sit arheologic unic, dar și un magnet pentru vânătorii de comori. Relatarea despre Arimie Popa și aurul descoperit de porci este doar unul dintre episoadele fascinante care leagă trecutul misterios al dacilor de povești transmise peste secole.
Sub solul bogat al Munților Orăștiei se ascund, probabil, mii de artefacte dacice încă nedescoperite. Însă, spre deosebire de secolul XIX, căutările neautorizate sunt astăzi ilegale și atent monitorizate de autorități, pentru protejarea patrimoniului național.
