Documente de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi arată cum au fost ucişi trei partizani anticomunişti din Bistriţa-Năsăud.

În cursul anului trecut, EVZ a publicat mai multe articole despre fostul sublocotenent de securitate Liviu Pangraţiu (92 de ani), acuzat de rudele a trei partizani anticomunişti că i-a împuşcat cu sânge rece în 1949.

La acea vreme, Pangraţiu a negat implicarea în acest caz, spunând că el doar a coordonat militarii din trupele de securitate şi că, în momentul în care cei trei au fost împuşcaţi, se afla la o distanţă de 100 de metri.

Acum, însă, EVZ a intrat în posesia unor documente, semnate chiar de către Liviu Pangraţiu, care contrazic declaraţiile fostului ofiţer de securitate, în prezent colonel în rezervă. Dosarul deschis de Parchetul Militar Teritorial Bucureşti în acest caz bate pasul pe loc.

Dovezi noi

La doi ani de la deshumarea celor trei partizani anticomunişti - Leonida Bodiu, Toader Dumitru şi Ioan Burdeţ, în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi s-au descoperit noi probe care atestă implicarea lui Liviu Pangraţiu în crimele de la Nepos, din iulie 1949. Este vorba despre patru documente, procese-verbale întocmite de Pangraţiu sau de şefii acestuia, care descriu clar ce s-a întâmplat pe Dealul Crucii din Nepos, Bistriţa-Năsăud.

"Urmare a raportului nostru 4/6442 din 8.7.1949 raportăm că azi, 8.7.1949, orele 7 dimineaţa, Bodiu Leonida, Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru fiind duşi la faţa locului "Dealul Crucii", situat între comunele Nepos şi Rebra, pentru identificarea unui depozit de armament ce rezulta din declaraţia fostului locotenent şi şef al organizaţiei Liga Creştină de Luptă împotriva Comunismului, Bodiu Leonida, au încercat să fugă atacând organele noastre de însoţire, iar aceştia făcând uz de armă toţi trei au fost împuşcaşi mortal. La faţa locului au fost găsite şase arme tip Z.B. şi patru grenade", se arată în documentul Serviciului Securităţii Poporului Bistriţa, semnat de Liviu Pangraţiu şi de şeful acestuia, maiorul de securitate Viorel Gligor.

"Legitimă apărare"

Într-ul alt proces-verbal, datat tot din 8 iulie 1949, semnat de maiorul Gligor, sunt indicaţi ofiţerii de securitate care au participat la misiune - slt. Pangraţiu Liviu, plutonier Săsărman Traian şi plutonier Herţa Lucian.

"Au plecat la faţa locului escortând pe cei trei arestaţi, adică Bodiu Leonida, Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru pentru identificarea depozitului de armament îngropat şi desgroparea acestuia. La orele 9, ziua 8 iulie 1949, a raportat telefonic slt. de securitate Pangraţiu Liviu că cei trei arestaţi, în timp ce au desgropat depozitul de armament au încercat să pună mâna pe grenadele aflate în depozitul de armament şi nedeclarate de ei, ca atacând organele noastre de escortă, pentru a-şi asigura pe această cale fuga, la care organele de Securitate menţionate mai sus din legitimă apărare şi pentru a împiedica fuga celor trei arestaţi periculoşi Securităţii Statului, au făcut uz de arme împuşcându-i pe toţi cei trei arătaţi", susţinea maiorul Viorel Gligor.

"Au deschis toţi trei focuri cu pistoalele-mitralieră"

Imediat după crime, Liviu Pangraţiu şi ceilalţi doi securişti au fost audiaţi de către şeful lor pentru a vedea ce anume s-a petrecut în zona Nepos.

"Din declaraţiile organelor noastre de Securitate rezultă că, ajungând la faţa locului, unde era indicat depozitul de armament, pe Dealul Crucii, am pus pe arestaţi să desgroape armele ascunse în pâmânt, iar organele de Securitate, înarmate cu pistoale mitralieră, stăteau la pază la o distanţă de 2,5 metri de cei trei ares taţi, cu atât mai mult cu cât cunoşteau de cla raţia dată cu două zile înainte, de menţionaţii arestaţi, ştiau că în depozit nu se găsesc decât arme militare şi nimic altceva. La orele 7 dimineaţa, când s-a terminat desgroparea armelor, la un moment dat au constatat că în loc de arme, deasupra se găseau patru grenade ruseşti şi în acel moment Bodiu Leonida a şi pus mâna pe una din grenade strigând către ceilalţi doi arestaţi «Puneţi mâna pe grenade şi să fugim»", se mai arată în procesul-verbal de cercetare la faţa locului întocmit de şeful Se curităţii Bistriţa, maiorul Gligor.

Finalul este descris tot de către maiorul Viorel Gligor: "În această situaţie, slt. de securitate Pangraţiu Liviu, plt. Herşa Lucian şi Săsărman Traian, văzânduşi viaţa periclitată în acel fel, dacă Bodiu ar putea arunca grenada, din legitimă apărare şi pentru a împiedica evadarea celor trei, au deschis toţi trei focuri cu pistoalele mitralieră, îm puş cându-i mor tal pe Bodiu Leonida, Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru".

FACSIMIL. Declaraţia semnată de Liviu Pangraţiu pe 10 iulie 1949, după uciderea celor trei partizani

RUDELE VICTIMELOR

Preotul Rus: "Au fost împuşcaţi mişeleşte"

Preotul ortodox din Nepos, Vasile Rus, este nepotul lui Toader Dumitru. De mai bine de doi ani se zbate să adune probe pentru a-l incrimina pe Liviu Pangraţiu, singurul care mai trăieşte.

"Am cerut CNSAS, în mai 2010, documente legate de acest caz. Am primit 48 de pagini. Patru sunt documente ale Securităţii şi 44 conţin sentinţa prin care bunicul şi ceilalţi doi partizani au fost condamnaţi la câte 25 de ani de închisoare, în contumacie, deşi Securitatea ştia că au fost exe cutaţi. Câtă meschinărie a putut încape în sufletul acestor oameni", spune nepotul lui Toader Dumitru.

El adaugă că nu doreşte decât ca Pangraţiu să recunoască crima: "Acest om a luat pensie atâţia ani pentru ce fapte de arme? Pentru că a ucis trei oameni legaţi cu lanţuri la mâini şi picioare? A declarat că a stat deoparte cu soldaţii. Acolo nu era niciun soldat. Erau doar trei securişti şi bunicii noştri cu lanţuri la mâini şi la picioare. Asta ştiu de la localnicii care i-au văzut în ziua respectivă. Mă întreb cum puteau să arunce cu grenada sau să sape o groapă dacă aveau lanţuri. E clar că au fost împuşcaţi mişeleşte".

REACŢIA JUSTIŢIEI

A intervenit prescripţia faptelor

Prim-procurorul Mihail Daniel, de la Parchetul Militar Teritorial Bucureşti, ne-a declarat că în cazul lui Liviu Pangraţiu a intervenit prescripţia faptelor. "Se încearcă in troducerea unei prevederi legale prin care crimele să devină imprescriptibile, dar şi atunci toată chestiunea nu poate retroactivă. În acest caz nu este vorba despre vârsta domnului Pangraţiu, ci despre prescripţie. E vorba despre data la care a fost săvârşită fapta şi despre prevederile Codului Penal de atunci, adică de la momentul 1949", explică procurorul militar Mihail Daniel.

Procurorul militar mai spune că, în cazul lui Pangraţiu, nu poate fi vorba nici de crime împotriva umanităţii, ca urmare a condamnării crimelor comunismului de către Parlamentul României. "Pentru ca aceste crime să devină imprescriptibile ca urmare a unor crime împotriva umanităţii trebuie să avem un text legal, pe care însă nu îl avem", conchide procurorul.