droguri / sursa foto; politie
Din cuprinsul articolului
Citim zilnic comunicatele Poliției Naționale legate de droguri și parcă nu încetăm să ne minunăm. Este bine că segmentul de combatere acționează în mod constant și că autoritățile ne oferă detalii care, în definitiv, au și un rol preventiv. Însă, nu putem să nu remarcăm faptul că nu stăm deloc bine în privința acestui fenomen, pe care îl gestionăm deficitar pe cel puțin trei laturi: strategie, prevenire și tratarea dependențelor.
Recent, mi-a atras atenția un caz complex și foarte grav, instrumentat de polițiștii și procurorii antidrog din Oradea.
Raportându-mă la experiența mea, pot să afirm că nu am găsit niciun caz asemănător, cel puțin în Europa, ceea ce mă determină să cred că nu mergem într-o direcție tocmai bună.
În această cauză, în urma efectuării a 51 de percheziții domiciliare, în zona Oradei au fost arestați preventiv nouă traficanți de droguri, cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, care manipulau nu mai puțin de 16 tipuri de droguri (2-CMC, 3-CMC, 4-CMC, 4-BMC, 4-MMC, AB Fubinaca, canabis, hașiș, ecstasy, amfetamină, cocaină, ciuperci halucinogene, timbre LSD, alprazolam, ketamină), dintre care șase erau noi substanțe psihoactive, în cantități mari, de ordinul zecilor de kilograme. Adevărate depozite en gros de droguri.
Varietatea substanțelor, produse în părți diferite ale lumii, este pur și simplu amețitoare și pornește de la un anestezic pentru uz veterinar (ketamină), ajungând până la timbre cu LSD.
Anchetatorii au ridicat, pe lângă alte cantități de droguri, și aproximativ 18 kilograme de droguri sintetice (4-MMC, 2-CMC, AB-Fubinaca și amfetamină).
În condițiile în care, dintr-un kilogram de drog sintetic, se pot porționa chiar și 10.000 de doze, un calcul matematic simplu ne arată că această captură putea asigura doza zilnică pentru 180.000 de persoane, cât populația Oradei.
Dar gravitatea acestui caz constă în special în faptul că, așa cum ne-au comunicat autoritățile, drogurile erau vândute inclusiv elevilor, în apropierea școlilor și la petrecerile acestora, deci în locurile frecventate, în mod obișnuit, de copii și unde aceștia sunt, în general, fără supravegherea adulților din viața lor.
Descoperirea, la percheziții, a țigărilor electronice sau a vape-urilor, cum sunt cunoscute pe piață, care conțin THC (tetrahidrocanabinol) , principalul compus psihoactiv din canabis, catalogat ca fiind ilegal, responsabil pentru efectul depresant -halucinogen, ne dă fiori, ținând cont de faptul că acestea sunt folosite de mulți elevi.
Modul de operare, în stil mafiot, prin realizarea de tranzacții în apartamente închiriate în regim hotelier, pentru a evita prinderea în flagrant, nu este la îndemâna oricui și ne arată gradul de perfecționare al grupării infracționale.
La percheziții s-au găsit teste rapide de identificare a drogurilor, ceea ce demonstrează nivelul avansat de precauție și pricepere al rețelei, prin verificarea substanțelor în timpul tranzacțiilor, departe de testarea empirică „pe gingie”.
După cazul de la Cenei, care ne-a arătat că fenomenul traficului și consumului ilicit de droguri a pătruns profund și în mediul rural, această speță, în care s-a probat extinderea razei de acțiune și în localitățile bihorene Paleu, Sânmartin, Gepiu, Sântandrei și Aștileu, ne-a demonstrat, încă o dată, dacă mai era nevoie, că nici la țară copiii noștri nu sunt în siguranță.
Așa cum relevă și acest caz, nu mai vorbim despre situații izolate, ci despre un fenomen care a ajuns să afecteze, în mod direct, siguranța și viitorul unei întregi generații.
Dacă reacția instituțiilor abilitate rămâne la fel de fragmentată și întârziată, pierderea nu va fi doar în statistici, ci în vieți reale, irecuperabile.
Dacă nu înțelegem acum cât de adânc s-a infiltrat acest fenomen în societate și nu acționăm în consecință, riscăm să ne trezim prea târziu, într-o realitate în care noi înșine și, mai ales, generațiile viitoare vor plăti prețul nepăsării, al trufiei și al nepriceperii noastre.
