Din cuprinsul articolului
Invitatul de astăzi al podcastului „Esențial” este Cătălin Țone, expert antidrog. În interviul realizat de Sorin Andreiana, redactor-șef al revistei Capital, este realizată o radiografie a situației consumului de droguri în România. Se identifică problemele de sistem, cauzele creșterii consumului și blocajele care frânează luarea unor măsuri eficiente.
Fenomenul consumului de droguri în România capătă proporții alarmante, în special în rândul tinerilor. Substanțele noi apărute pe piață, lipsa infrastructurii de testare și neputința instituțională sunt doar câteva dintre realitățile evidențiate de expertul Cătălin Țone.
„Au apărut foarte multe substanțe, în special sintetice, și vorbim aici, în ultimii 10 ani, despre aproape 900 de noi substanțe psihoactive. Unele sunt deja incriminate, altele sunt în curs de reglementare. Obiceiul de consum s-a schimbat: când spun asta, mă refer la modalitatea de consum, la procurare și chiar la fabricare.”
Droguri mai puternice, adolescenți mai vulnerabili
Fenomenul nu mai seamănă cu cel de acum 20 de ani. Riscurile au crescut, iar drogurile moderne pot crea dependență fulgerătoare.
„Lucrurile sunt mult mai complexe acum. Sunt droguri care dau dependență chiar de la prima doză. Iar dacă discutăm despre marijuana, trebuie să spunem că nu mai vorbim despre aceeași plantă clasică. În trecut, concentrația de THC, substanța activă, era de 3-4-5%. Astăzi vorbim de concentrații de 15-20%, deci o potență de 3-4 ori mai mare.”
Acest proces este intensificat de metodele tot mai agresive de cultivare și prelucrare.
„Se folosesc fertilizanți și substanțe chimice care ajută la dezvoltarea mugurilor și la creșterea potenței stupefiante. Materia vegetală este stropită cu alte substanțe, adesea extrem de ieftine, pentru a genera o dublă sau triplă dependență. Scopul este ca adolescenții și tinerii să fie agățați, să se instaleze rapid dependența și să revină la traficanți.”
Logica din spatele acestui fenomen este pur economică, explică Țone.
„Pentru că, în lumea drogurilor, ca, de altfel, în orice economie ilicită, vorbim despre cerere și ofertă. Regulile sunt ca în comerțul legal. Creșterea numărului de clienți înseamnă creșterea veniturilor. Iar scopurile sunt urmărite în special de țările care sunt concentrate aproape exclusiv pe câștigul financiar.”
Eșec instituțional și lipsa investițiilor
Din păcate, în România, instituțiile cu rol-cheie în combaterea fenomenului s-au dovedit nefuncționale, susține expertul.
„Cei care au administrat sau au gestionat problema, agențiile naționale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Vorbim despre o entitate care, timp de 20-25 de ani, a fost responsabilă de întreaga strategie antidrog. Însă, așa cum a constatat și Curtea de Conturi într-un audit din 2023, această agenție a fost extrem de ineficientă pe principalii parametri: prevenire, consiliere, tratament, inclusiv în ceea ce privește centrele regionale. Deci, practic, nu s-a înțeles conceptul. Odată înțeleasă realitatea, trebuia să se acționeze. Resursele umane, chiar dacă unii oameni sunt profesioniști și trebuie respectați, au fost insuficiente. Nu au existat nici resurse financiare. Iar o țară trebuie să investească serios în lupta antidrog.”
Un caz relevant pentru ineficiența sistemului a fost cel al lui Vlad Pascu, în urma căruia autoritățile au descoperit lipsuri grave în infrastructura de testare.
„Vă dau un exemplu care pe mine m-a surprins, fără menajamente: nu trebuie să uităm că, în august, a existat o discuție legată de testarea lui Vlad Pascu. A fost o bâlbâială. La început s-a spus că nu s-a făcut testarea, că era încuiat aparatul, apoi că nu erau teste... S-a discutat apoi despre faptul că la nivelul Constanței existau doar două aparate, dacă erau și alea două. Abia după acest scandal s-a făcut o inventariere la nivel național, iar concluzia a fost că existau sub 200 de aparate de testare. Dintre acestea, câteva zeci erau luate «pe comodat» de la primării sau de la alte entități. Unele funcționale, altele nu. Abia după acest caz s-au purtat discuții și s-a ajuns la majorarea la nivel național al aparatelor drug test.”
