Topul celor mai cunoscute rugăciuni din România. 95,3%, procentul celei de pe primul loc. Sondaj. Sondajul a fost realizat în perioada 30 martie-11 aprilie 2021 pe un eşantion naţional de 1.420 subiecţi. El a măsurat starea de religiozitate a cetăţenilor cu ajutorul mai multor indicatori: credinţa în Dumnezeu, frecvenţa rugăciunilor, a bisericii, a postului, a spovedaniei, respectarea sărbătorilor, citire Bibliei, etc.

Sondajul a măsurat şi atitudinea faţă de predarea religiei în şcoli, căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex, credinţa în horoscop, încrederea în preoţi, atitudinea faţă de avort, faţă de pandemie, faţă de politicieni şi intenţiile de vot.

Astfel, peste 80% dintre români cred în Dumnezeu, în timp ce peste jumătate dintre locuitorii din Bucureşti şi Ilfov cred că sunt parte dintr-un plan divin. În sondajul efectuat de Biroul de Cercetări Sociale, 75% dintre cei care locuiesc în Bucureşti şi Ilfov spun că au avut realizări în viață datorită lui Dumnezeu.

Sondaj despre credinţa în Dumnezeu

Procentul celor care cred în existența lui Dumnezeu este de 80.2% la nivel național,. „Credeți că există Dumnezeu?” La această întrebare, 78,4% dintre locuitorii din București și Ilfov au răspuns DA, în timp ce 16,8% au răspuns „probabil”.

Cei mai mulţi români care cred în Dumnezeu provin din regiunea Sud-Muntenia (89,1%). La polul opus se află din regiunea Centru (doar 69,8% dintre ei au au răspuns DA la întrebarea „Credeți că există Dumnezeu?”). Una dintre ţintele acestui sondaj a fost şi aflarea nivelului de credinţă al românilor. Cât de credincioși sunt conaţionalii? 38,7% dintre respondenți consideră că au fost pedepsiți de Dumnezeu când au greșit.

60,1% susţin că au fost iertaţi când au păcătuit. 43,5% se roagă o dată sau de mai multe ori pe zi şi doar 26,8% cred că Dumnezeu le îndeplinește rugăciunile. Procentul creşte când vine vorba despre românii care consideră că doar o parte dintre rugăciuni se îndeplinesc (48,2%).

Cea mai cunoscută rugăciune în România?

Top 4 al celor mai cunoscute rugăciuni din România este următorul: „Tatăl nostru” (95,3%), „Îngerașul” (79,4%), „Crezul” (49,1%), „Născătoare de Dumnezeu” (37,5%). La nivel național, 95,3% dintre intervievați au afirmat că știu pe de rost rugăciunea Tatăl nostru.

Altfel, doar 15,3% dintre românii care au participat la sondaj se consideră foarte religioși. Aproape jumătate dintre ei au declarat că sunt credincioși la modul moderat. Cei mai mulți dintre cei care consideră că su foarte religioși trăiesc în regiunea Sud-Muntenia. De cealaltă parte, cei mai puțin religioşi trăiesc în regiunea Centru.

Trebuie subliniat faptul că majoritatea celor mai credincioși români au doar studii elementare (21.6%), în timp ce 25,3% dintre ei sunt pensionari. În ceea ce-i priveşte pe participanții la sondaj care cred în viață după moarte, procentul acestora este de aproape 67%, conform bcs.com.ro.

Cine a realizat acest sondaj?

„Cercetarea a fost concepută și realizată de studenți ai facultăților de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor, Energetică, Electronică și masteranzi de la Comunicare Managerială și Studii Europene din Universitatea Politehnica din București. Eșantionul construit a fost de tip probabilist-aleator, format din 40 straturi rezultate din intersecția a 8 zone (8 regiuni de dezvoltare) cu 5 tipuri de localități urbane și regionale.

Eșantionul reproduce structura socio-demografică a populației nu doar pe județe, regiuni de dezvoltare și tipuri de localități (orașe mari, orașe mijlocii, orașe mici si comune), ci și pe sexe, grupe de vârstă, ocupații și nivel de instrucție școlară. Rezultatele au fost ponderate pe nivel de educație și grupe de vârstă, deoarece la sondajele online persoanele vârstnice și cele cu studii elementare răspund mai greu la întrebările din chestionar.

Persoanele intervievate domiciliază în 126 localități urbane și rurale din toate județele țării. Interviurile s-au realizat online. Studenții au trimis un link cu chestionarul prin sms, au trimis mesaje pe Facebook și mailuri unor oameni selectați aleator din diverse baze de date și pagini de pe internet din fiecare județ, respectând principiile probabiliste de selecție a lor.

Sondajul a fost coordonat de Bruno Ștefan, conferențiar universitar în cadrul Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din Universitatea Politehnica din București și președinte al Biroului de Cercetări Sociale. Cercetarea nu a fost finanțată de nimeni, fiind realizată cu scop didactic în cadrul cursurilor de sociologie”, arată sursa citată.