François Hollande, Angela Merkel și Vladimir Putin sunt așteptați miercuri la Minsk. Fostul premier al liderului rus, Mihail Kassianov, face o analiză a ambițiilor lui Putin și a posibilelor evoluții în conflictul ucrainean, într-un interviu pentru Le Nouvel Observateur.

În cunoașteți bine pe Vladimir Putin. Ați fost prim-ministrul său în perioada 2000-2004, înainte de a deveni unul dintre cei mai aprigi oponenți ai săi. Ce vrea el să obțină în Ucraina de Est?

Putin nu este Stalin, nu are viziune geopolitică. Este un om pragmatic care are o singură obsesie: să rămână la putere. Pentru asta are nevoie de victorii rapide, indiferent care, pentru a-și consolida neîncetat popularitatea, pentru a demonstra rușilor că el rămâne „Țarul”. După căderea lui Ianukovici și schimbarea de regim la Kiev, Ucraina a fost slăbită. Așa că nu a ratat ocazia și a înhățat Crimeea, atât de dragă rușilor.

Credea că lucrurile vor rămâne așa. Era sigur că Occidentul va reacționa ca în 2008, după războiul împotriva Georgiei și anexarea de facto a  unei părți din teritoriul georgian: a reluat relațiile cu Rusia foarte repede.

Dar nu a fost cazul acum. Iar Putin a fost foarte suprins de reacția germaniei, principalul său partener, care a adoptat poziții foarte dure. Angela Merkel i-a depășit chiar și pe americani. Ea a fost cea care a anunțat primele sancțiuni.

A fost un mare șoc pentru Putin! După părerea mea, de asta a escaladat conflictul în Ucraina de Est. A lansat ofensiva pentru a-și reface poziția de forță pentru o negociere cu occidentul asupra Crimeii. După mine, el nu ar fi întreprins această intervenție în Donbas dacă Occidentul recunoștea independența Crimeii sau dacă măcar nu ar fi reacționat atât de dur.

Dumneavoastră ați fost favorabil acestei anexări?

Nu, deloc. Este ilegală și de aceea amenință arhitctura de securitate europeană. Într-o zi, va trebui să restituim Crimeea Ucrainei. Însă, pentru moment, fac parte dintr-o mică minoritate în Rusia. Putin și-a ales bine ținta. Chia și cei care îl detestă sunt favorabili, în marea lor majoritate, acestei anexări.

În ce condiții se poate realiza astăzi un acord de pace durabil și eficient între Rusia și Occident în legătură cu Donbas?

Mai întâi trebuie prevăzut controlul efectiv al întregii frontiere ruso-ucrainene de către OSCE. Este punctul-cheie, fără de care celelalte nu au nici o valoare. O atare dispoziție a fost deja prevăzută în acordul de la Minsk din 19 septembrie, dar nu a fost aplicată niciodată.

Astăzi sunt 25 de posturi de frontieră între Ucraina și Rusia, dintre care numai 5 sunt controlate de OSCE. Așa că tot ajutorul rusesc pentru rebeli tranzitează prin celelalte 20. Dacă OSCE va controla toate cele 25 de puncte de frontieră, am putea avea o pace durabilă în două luni.

Mai rămâne ca Putin să rezolve o problemă delicată: soarta celor 3000 de luptători pro-ruși locali. Va fi de acord să-i primească în Rusia?

Credeți că în cazul unui acord, tensiunea dintre Occident și Rusia se va reduce?

Da, dar încrederea nu va fi restabilită niciodată. Liderii occidentali au înțeles în sfârșit că nu pot să aibă încredere în Putin.

Dar dacă nu se încheie un acord, ar trebui livrate arme Ucrainei?

Putin afirmă că în Ucraina este un război civil, dar nu este adevărat. Este o țară atacată de o alta. Or, orice țară are dreptul de a se apăra de o agresiune externă. Occidentul ar putea să livreze Ucrainei echipamente de spionaj, de criptare, drone, dar nu armament greu.

Franța și Germania resping categoric aceasta...

Cred că opoziția lor este temporară.

Mihail Kassianov a fost mâna dreaptă a lui Putin între 2000 și 2004

Împreună cu alți lideri ai opoziției, printre care Alexei Navalnîi, ați chemat la o mare manifestație la Moscova pe 1 martie. De ce?

Vrem să-i adunăm pe toți cei care sunt împotriva războiului din Ucraina sau suferă de pe urma crizei economice. Cerem o reformă politică. Vrem să terminăm cu această falsă democrație. Vom cere trei lucruri: ca toate partidele să poate participa la alegeri; ca viitorul scrutin să fie controlat de societatea civilă și nu de FSB (serviciul secret rus, fostul KGB - n.r.); și ca liderii tuturor partidelor politice să se poată exprima la televiziunea centrală.

Visați, nu?

Nu e sigur. În septembrie, am reușit să mobilizăm 50.000 de oameni. Or, de atunci, țara s-a înfundat în război și am intrat într-o gravă recesiune. Sperăm deci ca pe 1 martie să iasă în stradă 100.000 de oameni, la fel ca în decembrie 2011. Amintiți-vă că după aceste mari manifestații Kremlinul a anunțat o serie de reforme politice. Ba chiar ne-am așezat la aceeași masă cu Medvedev și am început să negociem noile legi care să permită alegeri libere și corecte. Atunci când manifestațiile au slăbit, Kremlinul a decis să oprească discuțiile. Altfel zis, putem să înmuiem puterea printr-o mare mobilizare cetățenească, iar din cauza războiului și a crizei, aceasta este posibilă.

Dar nivelul de popularitate al lui Putin este de 85%...

Atenție la interpretările pripite. 85% este popularitatea după anexarea Crimeii. Un sondaj al aceluiași institut, din aceeași perioadă, chestiona asupra intențiilor de vot. La întrebarea „ați vota cu Putin la viitoarele alegeri prezindențiale?”, răspunsurile afirmative au fost de numai 53%. Acum, cu criza și războiul, intențiile de vot sun categoric mai scăzute, probabil sub 50%. Deci, dacă vom avea alegeri corecte, nu e obligatoriu ca ele să fie câștigate de partidul lui Putin.