Vineri, aproape 1.000 de persoane au stat la coadă, la Palatul Copiilor din Bucureşti (şi alte multe mii prin ţară), în căutarea unui loc de muncă, la Bursa Locurile de Muncă organizată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Oferta pentru ele: 2.500 de locuri de muncă în Bucureşti şi aproape 18.000 în restul ţării.
Aproape jumătate dintre şomerii din Capitală au peste 40 de ani, iar pentru ei şansele de a găsi un loc de muncă bun, pe măsura pregătirii şi a experienţei scad. Din două motive: pe de o parte angajatorii caută tineri, pe de alta, oferta de muncă rămâne redusă faţă de perioada dinaintea crizei.
La târgul de locuri de muncă o femeie de 52 de ani era dezamăgită de oferta pentru ea. Avea pregătire tehnică medie, dar singurele locuri de muncă la care angajatorii i-au dat şanse erau pentru muncitori necalificaţi.
"Aş vrea să îmi găsesc un loc de muncă, chiar sunt disperată, iar după 37 de ani de muncă nu pot să mă duc să fac gogoşi pe patru milioane. Îmi vine sa mă duc în faţa Guvernului şi să încep şi eu să protestez", a spus Mariana Vasile.
Nici Radu Marinescu, un tată de 53 de ani, care are de crescut doi copii minori, nu era într-o situaţie mai fericită. Deşi are studii de economist, ultimul loc de muncă, de asistent manager la Policolor, i-a fost restructurat de mai bine de un an. De atunci tot caută altceva, dar fiindcă nu ştie foarte bine limbi străine şi nici nu e tânăr, angajatorii îl ocolesc.
Singurele locuri de muncă disponibile pentru el erau cele de muncitor necalificat (paznic, curier, lucrător la salubrizare etc.).
Iar drama celor doi nu este singulară. Ca ei, mii de oameni în Bucureşti şi în ţară îşi caută cu disperare un loc de muncă. Pentru ei, fiecare factură este un hop de trecut, mai ales dacă au şi familii de întreţinut.
Există cursuri de recalificare profesională, dar câţi şomeri credeţi că se pot, cu adevărat, recalifica. Radu Marinescu spunea că a cam uitat limbile străine pe care le ştia şi că îi vine greu să le înveţe din nou. De asemenea, el nu se pricepe prea bine nici să lucreze cu calculatorul. Nu are unul acasă, ca să exerseze şi nici nu a găsit cursuri de operare PC.
Deşi oferta de locuri de muncă la nivel naţional s-a dublat faţă de anul trecut, mulţi şomeri trecuţi de 40 de ani (în general angajatorii caută persoane de până în 35 de ani, cel mult 40) nu prea au din ce alege.
Se trezesc cu noaptea în cap să fie primii la intrare la astfel de târguri (care sunt doar o preselecţie, candidaţii doriţi fiind chemaţi de angajatori la interviuri ulterioare) în speranţa că dacă ajung să afle printre cei dintâi ofertele de lucru găsesc un post potrivit.
După ore de plimbări prin târg şi discuţii cu angajatorii, cei mai mulţi pleacă dezamăgiţi. Puţini aleg slujbele de muncitor necalificat.
Ce credeţi că este de făcut în această situaţie? Care este soluţia pentru şomerii trecuţi de 40 de ani, care nu mai sunt prioritatea angajatorilor?
Recomandările noastre
