Social
Ce înseamnă, de fapt, gratuitatea în școlile din România. Legea este ocolită pentru ca părinții să scoată bani din buzunare
Din cuprinsul articolului
În România, învățământul este declarat gratuit prin lege, dar realitatea arată altfel. Părinții plătesc anual pentru manuale, rechizite, uniforme, fondul clasei și meditații. Date oficiale arată că bugetul unei familii poate ajunge la sute sau chiar mii de lei pe an.
Ce spune Legea Educației
Constituția României și Legea Educației prevăd că învățământul obligatoriu este gratuit. Manualele școlare trebuie asigurate din bugetul Ministerului Educației, școala nu are voie să perceapă taxe de la elevi, iar accesul la cursuri trebuie să fie egal pentru toți copiii.
În practica de zi cu zi însă, familiile ajung să plătească o listă lungă de cheltuieli. Manualele ajung târziu, unele discipline nu au variante gratuite tipărite, elevii au nevoie de caiete speciale, cărți auxiliare și aplicații online. Uniformele, transportul și meditațiile completează un cost anual care nu apare în nicio lege.
Manuale sunt gratuite… teoretic
Ministerul Educației anunță în fiecare an că manualele pentru ciclul primar și gimnazial sunt gratuite. În 2024 și 2025 au existat, însă, întârzieri la licitații și probleme de tipărire. În rapoartele oficiale privind distribuția, se arată că unele manuale au ajuns în școli după începerea anului școlar, iar elevii au folosit în primele săptămâni variante PDF sau manuale vechi.
Acolo unde manualele lipsesc, profesorii recomandă auxiliare. Acestea sunt opționale, dar în multe clase devin obligatorii prin practică. Prețul unui auxiliar variază între 30 și 60 de lei. Dacă un elev cumpără cărți suplimentare la română și matematică, plus culegeri, costul ajunge rapid la câteva sute de lei anual.
Ministerul Educației nu rambursează aceste cheltuieli, iar școlile nu au fonduri pentru a le înlocui. Oficial, învățământul este gratuit. Practic, părinții plătesc pentru instrumentele de lucru.
Rechizitele obligatorii
Chiar și cu manualele gratuite, un elev are nevoie de caiete, stilouri, acuarele, blocuri de desen, ghiozdan, trening pentru sport și încălțăminte pentru sală. Asociațiile de părinți au calculat în ultimii ani costul minim pentru un elev din ciclul primar. În presa națională au fost publicate estimări între 300 și 600 de lei doar la început de an.
La gimnaziu, costul crește. Apar manuale neacoperite de stat, culegeri, truse de geometrie, caiete speciale, foile pentru proiecte, dosare, stick-uri USB și, în multe cazuri, imprimare acasă a materialelor trimise de profesori.
La liceu, lista se lungește. Elevii cumpără cărți de literatură, volume de testare pentru Bacalaureat, caiete speciale și, în unele școli, chiar echipamente sportive pentru anumite discipline. Nicio parte din aceste costuri nu este inclusă în „gratuitatea” prevăzută de lege.
Uniforme, excursii și „fondul clasei”
Uniformele sunt prevăzute în regulamentul multor școli, dar nu sunt finanțate de stat. Familiile plătesc între 100 și 300 de lei pentru două tricouri, un sacou sau vestă, și pantaloni sau fustă. În unele școli private, costurile sunt mult mai mari.
Excursiile, proiectele culturale, activitățile speciale sau serbările sunt și ele plătite de părinți. Nicio lege nu obligă familia, dar copiii sunt puși în situația de a renunța dacă părinții nu pot acoperi costurile.
Există și presiunea „fondului clasei”. Oficial, Ministerul Educației a interzis colectarea de bani de la părinți. În realitate, multe școli strâng bani pentru consumabile, toner, hârtie, curățenie sau materiale didactice. Sumele diferă de la un oraș la altul. În unele locuri vorbim despre câteva zeci de lei pe lună, în altele câteva sute pe an. Fenomenul este tolerat, deși ilegal, pentru că școlile nu primesc bani suficienți pentru consumabile.
Meditațiile solicită părinții la eforturi financiare
Realitatea educației din 2025 arată că meditațiile sunt aproape generalizate. Datele publicate în rapoartele Consiliului Național al Elevilor, în analizele UNICEF și în presa economică arată că elevii de gimnaziu și liceu fac pregătire suplimentară pentru examene.
La matematică, limba română, limbi străine și științe, meditațiile costă între 60 și 120 de lei pe ședință. Un elev care merge la două ore pe săptămână ajunge la câteva sute de lei lunar. Pentru clasele terminale, suma crește. Familiile ajung ușor la 2000–4000 de lei anual pentru pregătire suplimentară.
Nicio parte din acest cost nu este acoperită de stat. Iar în multe cazuri, părinții consideră că fără meditații copilul nu poate ține pasul cu programa sau cu nivelul concurenței.
Cum e privită România când vine vorba de Educație
România alocă anual cel mai mic procent din PIB pentru educație dintre statele UE, potrivit datelor Eurostat. Cu procente sub 4%, investițiile în școli, laboratoare, biblioteci și resurse pedagogice sunt insuficiente.
Ministerul Educației publică anual bugetele pentru manuale și programe școlare. Chiar și cu licitații finalizate, problemele logistice fac ca unele manuale să ajungă cu întârziere. Instituția subliniază că oferă manuale gratuite, dar nu poate acoperi piața auxiliară, rechizitele, echipamentele sportive și fondurile informale.
În rapoartele UNICEF și în analize ale Băncii Mondiale despre educația din România apare aceeași concluzie: costurile ascunse sunt o barieră pentru elevii din familii vulnerabile.
