Ce CREDE fostul premier Adrian Năstase despre Legea GRAȚIERII

Adrian Năstase este de părere că trebuie să existe o discuție pe marginea unei legi a grațierii, însă ea nu trebuie considerată o soluţie - miracol. Potrivit fostului premier, trebuie luate o serie de măsuri, dar este o greşeală a nu pune chestiunea graţierii într-un context mai larg.

"Nu cele 3000 de persoane ce vor beneficia de lege vor rezolva problema. Sigur că legea este necesară - de ani de zile m-am pronunţat în acest sens - (conţinutul ei mai poate fi discutat), dar ea nu trebuie considerată ca o soluţie miracol. Procurorul general a vizitat Franţa şi a aflat că acolo, deşi gradul de suprapopulare a închisorilor este de 200%, nu se adoptă o lege a graţierii. Poate că Ministerul justiţiei ar trebui să organizeze o vizită a şefilor parchetelor la sediul CEDO pentru a afla riscurile legate de hotărârea pilot. Poate că o altă soluţie ar fi ca, în măsura în care ar veni o astfel de penalizare, suma respectivă să fie suportată şi din bugetul parchetelor. Ar trebui să existe şi un tip de solidaritate în zona justiţiei faţă de astfel de probleme. Altfel, pare că unii sunt cu valorile şi cu americanii (deşi nu mai e chiar atât de clar) iar alţii cu plata banilor. Ar trebui să ne uităm cu mai multă atenţie la ce au realizat canadienii sau norvegienii în domeniul executării pedepselor. Într-un cuvânt, să avem mintea mai deschisă şi să încercăm să înţelegem rolul prevenirii şi pe cel al reinserţiei sociale, ca faze anterioare şi ulterioare pedepsei. Un astfel de program s-ar putea numi 'Programul a doua şansă", afirmă Năstase, în postarea pe blog. 

În opinia acestuia, o posibilă lege a graţierii nu ar trebui discutată în afara unei abordări mai largi vizând politica penală a Guvernului. 

"Aşa cum noul guvern a definit propria sa politică în domeniul salarizării, sau în cel al fiscalităţii sau..., tot aşa ar trebui definită şi pusă în aplicare o politică distinctă în domeniul politicii penale", a adăugat Năstase. 

Un nou cutremur s-a produs în Vrancea. Zonele în care s-a resimțit

Recalcularea pensiilor. Câți bani vor primi românii cu o vechime mică

El a menţionat că şi regimul Băsescu a avut politica sa în acest domeniu, "care s-a caracterizat, în esenţă, prin campanii anti-corupţie, materializate, adesea, în 'vânătoare de vrăjitoare'". 

"Nu ştiu dacă au existat efecte pedagogice, dar în mod cert au existat efecte politice şi efecte economice nocive - mă refer la decapitarea clasei politice şi la destructurarea capitalului naţional. Nu vreau să spun că activitatea DNA nu era necesară - ar fi şi incorect în condiţiile în care PNA-ul a fost creat în timpul guvernului pe care l-am condus. Ceea ce nu a fost în ordine - şi se vede tot mai clar acest lucru - a fost concentrarea aproape exclusivă, în ceea ce priveşte politica penală, pe dimensiunea represivă reprezentată de DNA, în jumelaj cu SRI. A fost desfiinţat, spre exemplu, după 2004, Institutul naţional de criminologie. Noile coduri penale au fost construite ca un complement la Legea 78/2000. În legea de aplicare a codurilor, guvernul Ponta a introdus şi dreptul procurorilor DNA de a participa şi la faza de executare a pedepselor, deşi prin rechizitoriu, teoretic, procurorii DNA se desesizează de dosare! S-a construit, astfel, un 'câmp tactic' al DNA, bazat pe dimensiunea represiunii", a susţinut el. 

Fostul premier consideră că este foarte bine că guvernul Grindeanu doreşte o lege a prevenţiei, astfel încât să fie evitate controalele abuzive ale ANAF, dar se întreabă în context dacă această abordare nu ar trebui transpusă şi în domeniul justiţiei. 

"Nu ar trebui reglementate şi utilizate în mai mare măsură soluţii alternative la pedeapsa închisorii? Nu ar trebui găsite formule de evitare a recidivei? Cât este de fapt nivelul recidivei 30%, cât spune ANP sau 50%, cât spune Dănileţ? Chiar nu trebuie puse în aplicare deciziile CCR din domeniul penal? Sigur, şefii parchetelor au propriile păreri în acest domeniu, ţinând de specificul activităţii lor. Guvernul are însă mandatul de a inova, de găsi formule noi, ţinând seama de falimentul actualului sistem penitenciar şi de riscul ca în câteva luni România să fie condamnată la plata a 80 milioane de euro de către CEDO. Nu mai pun în discuţie condiţiile mizerabile din închisori. Timp de un an de zile, Raluca Prună nu a reuşit decât să facă nişte vizite în închisori şi să organizeze conferinţe de presă în care să anunţe că situaţia e gravă", a explicat Adrian Năstase.