Potrivit unui sondaj de opinie IRSOP, despre generația tânără a României, cea mai mare partea a tinerilor vor să trăiască într-un stat în care primează libertatea individului.

Dacă ar fi să aleagă între două societăţi, una dominate de stat și una care pune accent pe libertatea şi iniţiativa individului, majoritatea tinerilor (70%) ar alege pe cea din urmă, arată cercetarea.

„Înseamnă că, din perspectiva filosofiei politice, tinerii înclină mai mult spre ideile liberale decât spre cele socialdemocrate sau socialiste. Înseamnă că pentru statul român, câştigarea încrederii tinerilor rămâne o mare provocare”, se arată în analiza IRSOP.

Pe de altă parte, tinerii sunt destul de sceptici în legătură cu actuala clasă politică și capacitatea acesteia de a conduce România. Două treimi dintre ei (65%) au încredere foarte mică în politicienii, bazându-se pe lungul șir al eșecurilor înregistrate de-a lungul vremii, care reprezintă cea mai importantă sursă a lipsei de încredere în viitor.

În acest moment ei identifică faptele de corupţie (30%), sănătatea (27%) şi eliminarea sărăciei (19%) sunt principalele urgenţe naţionale, iar acest lucru le va influența prezența la vot și opțiunile pentru viitoarele alegeri.

Viitorul după pandemie

Sondajul de opinie a relevat felul în care generația tânără se poziționează în raport cu pandemia de coronavirus. Jumătate dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18-29 de ani cred că pandemia le va afecta planurile lor de viitor.

Aproape două treimi (60%) sunt convinşi că aceasta va lăsa urme adânci și le va schimba viața total. Doar 55% sunt optimişti în privinţa şanselor personale în viitor, restul au sentimente amestecate, adică sunt nesiguri.

„Psihologii sociali spun că evenimentele majore prin care trec tinerii când se maturizează, aproximativ între 18-24 de ani, definesc valorile şi atitudinile lor pentru tot restul vieţii. Dacă se simt părăsiţi vor fi toată viaţa neîncrezători în oameni şi în instituţii”, se arată în cercetare.

Tinerii sunt îngrijorați, în majoritatea lor de sănătate (46%) şi de locurile de muncă (32%), inclusiv de pregătirea profesională. Sociologii estimează că în timp, grija pentru îmbolnăvire se va estompa, iar teama pentru viitor și pentru locurile de muncă va deveni pregnantă.

Întrebaţi despre pericolele care ameninţă lumea, tinerii văd în special două categorii de riscuri mari: riscuri la adresa vieţii (Clima şi epidemiile: 40%) şi riscuri la adresa nivelului de trai (Criza economică şi sărăcia: 38%).

IRSOP a intervievat telefonic 712 tineri între 18 şi 29 de ani, în perioada 22-30 iunie 2020. Eşantionul este reprezentativ pentru întreaga populaţie tânără (18-29) de 2,6 milioane din România. Toleranţa de eşantionare este de ± 3,7%.