La nivel naţional, 174 de parlamentari (35%) au avut o activitate slabă, foarte slabă sau chiar insignifiantă, iar 154 de parlamentari (31,62%) au avut o activitate medie. În schimb, 159 de parlamentari (32%) au avut o activitate bună sau deosebită, conform criteriilor studiului "Parlamentarii la raport", dat astăzi publicităţii de Institutul European pentru Democraţie Participativă - QVORUM.
Astfel, Florin Iordache (PSD, Olt), Andrian Mihei (PNL, Constanţa), Dan Cârlan (PDL, Iaşi), Mihai Cristian Apostolache (PSD, Prahova), Constantin Igaş Traian (PDL, Arad), Dumitru Bentu (PSD, Vaslui), Mihaela Adriana Rusu (PSD, Satu Mare) sau Adrian Moisoiu (PRM, Mureş)au fost încadraţi în categoria parlamentarilor cu o vizibilitate redusă, dar cu o contribuţie deosebită la stimularea democraţiei participative.
Potrivit studiului, există şi parlamentari care se bucură şi de o vizibilitate mediatică ridicată şi care au şi o activitate foarte bună în Parlament, precum: Cristian Boureanu (PDL, Argeş), Emilian Frâncu (PNL, Vâlcea), Minodora Cliveti (PSD, Bacău) sau Peter Ekstein Kovacs (UDMR, Cluj).
La polul opus, parlamentari despre a căror contribuţie la stimularea democraţiei participative se poate spune că a fost insignifiantă au fost, spre exemplu: Ion Mânzână (PC, Argeş), Dumitru Dragomir (independent, Vâlcea), Octav Cozmâncă (PSD, Suceava), Aurelian Pavelescu (independent, Olt), Gabriel Plăiaşu (PNL, Dâmboviţa), Liviu Codîrlă (PDL, Galaţi), Daniela Buruiană Aprodu (independent, Brăila), Doina Silistru (PSD, Vaslui), Mircea Stănescu (PSD, Tulcea), Zsombori Vilmo (UDMR, Harghita), Marius Balu (PDL, Mehedinţi).
La nivel de regiune, parlamentarii din Ardeal şi din regiunea Banat – Crişana – Maramureş au avut o activitate în medie mai bună decât cea a parlamentarilor reprezentând Muntenia, Moldova şi Oltenia. La nivel de circumscripţii, cel mai bine reprezentate au fost Arad, Satu-Mare, Alba, Timiş, Mureş, Caraş – Severin şi Botoşani, iar cel mai slab reprezentate au fost Mehedinţi, Dâmboviţa, Ilfov, Olt, Ialomiţa şi Teleorman. Analiza calitativă a activităţii ne arată o situaţie radical diferită faţă de analizele strict cantitative realizate până acum, în sensul că numărul activităţilor parlamentare (precum luări de cuvânt, iniţiative legislative) nu înseamnă automat şi eficienţă în activitate. Dimpotrivă, măsurătorile strict cantitative se dovedesc a fi înşelătoare şi pe cale de consecinţă contra-productive.
Conform răspunsurilor la chestionarele adresate de Institutul QVORUM, parlamentarii înşişi consideră că activitatea lor nu este reflectată cu fidelitate de către societatea civilă şi mass-media.
CITIŢI ŞI:
Recomandările noastre
