CCR amână, din nou, decizia privitoare la pensiile speciale ale magistraților. Noua ședință, pe 11 februarie. Update

Update - O nouă amânare la CCR

Curtea Constituțională a României a decis să amâne, încă o dată, decizia cu privire la pensiile speciale ale magistraților. Noua ședință va avea loc pe 11 februarie.

Curtea Constituţională a României (CCR) va continua pe 16 ianuarie, începând cu ora 10:00, deliberările în cazul proiectului Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor. Până în prezent, luarea unei decizii a fost amânată de trei ori.

Ce prevede noul proiect al Guvernului

Noul proiect adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie 2025, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Curtea a motivat că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

ANAF, modificare importantă aplicabilă din 2026. Se dorește combaterea celui mai periculos fenomen

Dan Petrescu a făcut marele anunț. Cum stă cu sănătatea și când revine în fotbal

Sesizarea judecătorilor de la Înalta Curte

Judecătorii de la Instanţa supremă au decis, la începutul lunii decembrie 2025, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect. Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia în cadrul Secţiilor Unite. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.

Lia Savonea. Sursa foto: Arhiva EVZ

Potrivit unui comunicat al ICCJ, legea discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor CCR; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.

„Legea încalcă independenţa justiţiei”

„Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR.

Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, se arată în comunicatul Instanţei supreme.

Judecătorii consideră că legea creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage. În plus, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre privind impactul financiar al noii reglementări.

„Buget de 2, 2 miliarde de lei”

„În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane: militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi).

Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei, cea mai mare parte fiind alocată de MAI (peste 7,36 miliarde lei), urmat de MApN (peste 5,5 miliarde lei) şi SRI (peste 1,08 miliarde lei). Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte magistraţii”, se precizează în comunicatul ICCJ.